De mai mult timp atenția publică s-a îndreptat către atacurile asupra magistraților din România: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Parchetul General după ce mai mulți judecători și procurori au primit mesaje amenințătoare pe rețelele sociale, iar CSM susține că defăimarea acestora este alimentată și de factori politici. Menționând că tensiunile între puteri și disputele publice nu sunt o noutate, încă din anii ’90 independența justiției a fost adesea pusă sub semnul întrebării, CSM prezintă acum date concrete și face solicitări oficiale în contextul unei campanii de dezinformare.
În comunicatul adresat AGERPRES, CSM arată că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunii de instigare publică. Motivul: mai multe postări pe rețelele sociale în care utilizatori au instigat la comiterea unor fapte grave împotriva magistraților și a membrilor familiilor lor. Exemplele includ îndemnuri explicite la violență fizică și sexuală, precum și la acte cu tentă pedofilă îndreptate împotriva rudelor unor judecători. CSM precizează că s-au identificat reacții similare venite de la mai multe persoane, inclusiv după trimiterea unor mesaje private către magistrați.
Consiliul lansează un semnal de alarmă: campania de dezinformare și defăimare a corpului magistraților continuă și este întreținută de factorul politic. Ca exemplu, CSM citează declarații recente ale prim-ministrului care afirmă că magistrații ar câștiga între 4.000 și 5.000 euro net pe lună și s-ar pensiona la 48–49 de ani. CSM contrazice aceste afirmații cu date: analiza comparativă realizată pe baza informațiilor din 27 de state arată că România se situează pe locul 20 în ceea ce privește venitul brut și net al unui judecător debutant, la un nivel similar cu cel din Lituania; țări precum Polonia și Bulgaria înregistrează salarii nete mai mari cu 20–30%.
Pentru a lămuri situația remunerațiilor, CSM oferă cifre concrete: din schema națională de posturi, judecătorii de la instanțele de fond ocupă aproximativ 45% din posturile destinate magistraților, iar la parchete procurorii de la nivelul instanțelor de fond reprezintă 49% din total. Salariul net al unui judecător stagiar la judecătorie sau al unui procuror la parchetul de lângă judecătorie începe de la 6.990 lei net, ajunge la 10.486 lei net în primii ani de carieră și, după 20 de ani vechime, poate atinge 16.157 lei net. De asemenea, judecătorii și procurorii de la nivel de tribunal au salarii cu 11% mai mari decât cei de la judecătorii, iar cei de la curți de apel beneficiază de un spor de aproximativ 13% față de nivelul tribunalului.
Referitor la pensiile de serviciu, CSM precizează că în România există peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar în jur de 5.000 aparțin magistraților, ceea ce reprezintă cel mult 4% din total. Aceste date vin pentru a contracara percepția că pensiile magistraților ar fi o povară disproporționată pentru sistemul public de pensii. În plus, prin Legea 282/2023 au fost corectate anumite anomalii, astfel încât pensia de serviciu stabilită conform noii legi nu mai depășește salariul net în plată.
Legat de vârsta de pensionare, CSM afirmă că, potrivit Legii 282/2023, aceasta este în prezent de 60 de ani și crește etapizat. Consiliul reamintește că în 2021 vârsta de pensionare a magistraților era în jur de 54 de ani, iar anumite modificări legislative ulterioare au influențat media. Datele statistice indică faptul că, în intervalul 2010–2025, vârsta medie de pensionare pentru procurori este de aproximativ 55 de ani, iar pentru judecători de circa 56 de ani. Prin urmare, afirmația că magistrații se pensionează la 47–48 de ani este considerată de CSM falsă.
CSM subliniază și pericolele generate de intensificarea atacurilor publice ostile la adresa magistraților: acțiunile celorlalte puteri în stat și ale mass-media pot afecta independența justiției, destabilizând sistemul judiciar și având consecințe directe asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și asupra parcursului democratic al societății românești. Observația este serioasă, mai ales într-un context în care polarizarea și emoțiile din mediul online pot transforma rapid acuzațiile nefondate în presiune publică.
CSM a întreprins demersurile legale necesare și a solicitat Parchetului să investigheze mesajele care instigă la comiterea de fapte grave. În paralel, instituția a pus la dispoziție date comparative și statistici menite să corecteze percepțiile eronate despre salariile și pensiile magistraților. Rămâne de urmărit cum vor evolua anchetele și dacă autoritățile vor identifica sursele coordonate ale dezinformării semnalate.
Legea 282/2023, cifrele de salarizare (6.990 lei, 10.486 lei, 16.157 lei), estimările privind pensiile (aproximativ 5.000 magistrați din 215.000 pensii) și vârsta medie de pensionare (circa 55–56 de ani) sunt elemente concrete care mută discuția spre fapte, nu spre mituri. Ce impact are pentru democrație și pentru încrederea publică o dezbatere publică dominată de exagerări și atacuri personale?
CSM a sesizat Parchetul, ok. Dar chiar sunt cifre clare despre salarii si pensii — 6.990, 10.486, 16.157 lei, ~5.000 magistrați din 215.000 pensii si pensionare medie ~55–56 ani; deci cine răspândește ideea că „se pensionează la 48” minte sau nu știe. Voi ce surse aveți?