Televiziunea publică a Bosniei şi Herţegovinei, BHRT, se află într-o situaţie financiară atât de critică încât emisia principalului său canal riscă să fie întreruptă definitiv; la 26 februarie 2026 postul BHT1 a suspendat programele obişnuite pentru a difuza un avertisment privind posibilitatea închiderii. Problema nu este surprinzătoare: după destrămarea Iugoslaviei, mass‑media au rămas adesea prinse în aranjamente politice şi administrative complexe, iar sistemul de finanţare bazat pe o taxă adăugată la facturile de energie, folosit de multe state, depinde de bunăvoinţa autorităţilor locale, iar în Bosnia şi Herţegovina acest mecanism a funcţionat defectuos din cauza disputelor între entităţi.
La 26 februarie 2026, în locul programelor obişnuite, BHT1 a prezentat un mesaj care relata că BHRT traversează o criză lungă şi severă, că instituţiile statului şi entităţile, dar şi Oficiul Înaltului Reprezentant, au manifestat indiferenţă faţă de rezolvarea problemei finanţării şi că, în lipsa unei soluţii imediate, emisia ar putea fi oprită şi conturile postului blocate din cauza datoriilor. Imaginea alterna textul cu secvenţe în care jurnalişti protestau în faţa clădirii Sivi dom din Sarajevo, purtând pancarte cu inscripţia BHRT opstaje, mesaj simplu care exprima dorinţa colectivă de a menţine instituţia în viaţă.
Dificultăţile sunt vechi. Colectarea taxei radio‑tv prin facturile la energie electrică a intrat în impas din cauza disputelor politice şi a refuzurilor de a vira cotele cuvenite. Canalul public din Republika Srpska, RTRS, nu a transferat către BHRT partea sa din această taxă de ani de zile, iar deşi instanţele, inclusiv Curtea Constituţională a Bosniei şi Herţegovinei şi instanţa supremă din Republika Srpska, au dat decizii favorabile BHRT, sumele nu au fost plătite efectiv, ceea ce a dus la acumularea unei datorii importante.
Pe lângă problemele interne, BHRT are obligaţii financiare semnificative şi faţă de Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, EBU. Autoritatea europeană a comunicat că datoria actualizată, inclusiv dobânzile, se ridică la aproximativ 11 milioane de euro, iar neplata până la termenul stabilit ar putea provoca blocarea conturilor instituţiei. Pentru a face faţă presiunii, televiziunea a redus grila de programe şi a eliminat emisiuni, angajaţii au organizat proteste în faţa parlamentului pentru a cere sprijin, iar presa internaţională a semnalat pericolul real al colapsului serviciului public.
Criza BHRT reflectă un deficit structural mai larg al media publice din Bosnia şi Herţegovina: un sistem federalizat şi politic polarizat în care responsabilităţile financiare sunt împărţite neclar, iar hotărârile judecătoreşti nu se transformă întotdeauna în plăţi efective. În ultimii ani au fost propuse reforme şi au avut loc dezbateri parlamentare, dar absenţa unor măsuri concrete menţine problema în impas. Dacă termenele nu sunt respectate şi autorităţile nu negociază o soluţie durabilă, BHRT riscă să devină prima televiziune publică din Europa care îşi încetează complet activitatea, lăsând Bosnia şi Herţegovina fără un serviciu public de radio şi televiziune.
BHT1 a difuzat avertismentul pe 26 februarie 2026. Cazul pune în evidenţă două aspecte clare: obligaţiile legale şi financiare stabilite de instanţe nu sunt suficiente fără mecanisme practice de colectare şi transfer al fondurilor, iar solidaritatea instituţională între nivelurile de guvernare este indispensabilă pentru funcţionarea unui serviciu public. Exemplul BHRT arată că media publice fac parte din infrastructura democratică şi că slăbirea lor afectează accesul la informaţie, nu doar programul televiziunii. Ce părere aveți: ar trebui autorităţile din Bosnia şi Herţegovina să prioritizeze salvarea BHRT şi, dacă da, cum ar trebui făcută reforma financiară?
Sursa text și foto: HD Satelit
Fii primul care comentează