Prahova și Dâmbovița sunt în mijlocul unei dispute publice legate de apa potabilă: operatorul regional ESZ Prahova îl acuză pe Administrația Națională Apele Române și pe Ministerul Mediului că deciziile referitoare la Barajul Paltinu au declanșat criza de alimentare cu apă. Situația readuce în discuție problemele istorice ale rețelelor realizate în perioada comunistă, când multe obiective hidrotehnice au fost proiectate pentru o altă realitate tehnică și demografică, iar în prezent funcționează pe tehnologii din anii 1960–1970.
În comunicatul transmis marți, ESZ Prahova explică că operează o infrastructură publică aflată în administrarea ANAR și că, din punct de vedere legal, nu are competența de a realiza investiții majore de modernizare. Operatorul invocă contractul de operare nr. 12175/23.07.2013, conform căruia ANAR este responsabilă pentru reparațiile capitale, în timp ce ESZ trebuie să asigure doar întreținerea și reparațiile curente. Pe lângă aspectul juridic, compania atrage atenția asupra vechimii instalațiilor, peste 50 de ani, și a limitărilor tehnologice ale unor echipamente proiectate într-un alt secol.
Potrivit ESZ, cauza imediată a blocajului a fost decizia administrativă de a reduce nivelul apei din Barajul Paltinu, care a diminuat considerabil volumul de apă brută disponibil și a perturbat procesele de tratare. Acest fapt, combinat cu precipitațiile puternice din weekendul precedent, a condus la o turbiditate extremă: apă încărcată cu sedimente, nămol și argilă, depășind capacitatea normală de tratare. Ca urmare, Stația de Tratare Voila a încetat alimentarea pe 28 noiembrie în jurul orei 15:30, lăsând fără apă peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, i-a reproșat la rândul ei operatorului că nu ar fi soluționat problemele în ani, iar directorul responsabil a fost nominalizat de oficiali. Directorul companiei care administrează lacul Paltinu a declarat pentru Digi24 că oprirea a fost necesară deoarece din lac se extrăgea predominant nămol.
ESZ Prahova semnalează și dificultăți de comunicare: pe 22 octombrie 2025, un angajat al SGA Prahova a invitat telefonic un reprezentant ESZ la o ședință operativă la Barajul Paltinu, iar ulterior, pe 27 octombrie, a fost transmisă o notă în care societatea figura ca participantă prin doi angajați, deși concluziile nu au fost asumate de ESZ. O adresă din 29 octombrie 2025 a anunțat continuarea demersurilor de golire a barajului, iar după aceea au avut loc mai multe ședințe ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență la care, susține societatea, nu a fost invitată, primind sarcini abia după întreruperea furnizării.
Un proiect important menționat este reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, construit între 1982 și 1986 și pus în funcțiune în 1988, cu un volum maxim de 315.000 mc și un volum util de 258.000 mc. ESZ a pregătit o notă conceptuală încă din 2021, document acceptat de ANAR și de Ministerul Mediului, însă procesul administrativ a progresat lent. ANAR a transmis că Avizul CTE MMAP nr. 31 a fost emis pe 30.09.2025 și că proiectul urmează avizare interministerială, cu o posibilă aprobare prin Hotărâre de Guvern în 2026; după aprobarea indicatorilor și asigurarea finanțării, execuția ar dura 32 de luni, din care 8 luni proiectare și 24 luni execuție. ESZ neagă afirmațiile referitoare la sume primite de la ANAR pentru reparații la Lunca Mare și menționează că, în 2024–2025, ANAR a majorat aportul în numerar cu 12.363.000 lei pentru un proiect informatic GIS-SCADA aflat în faza de achiziție; ultima majorare anterioară fusese în 2014 pentru stația Maneciu.
În paralel, reglementările cer ca fiecare operator local să dețină rezervoare care să asigure minimum 12 ore din consumul zilnic maxim în cazul unor avarii sau fenomene hidrometeorologice. ESZ afirmă că a informat operatorii contractuali despre această obligație prin adresa nr. 1969/22.04.2024. Pentru a reduce impactul asupra consumatorilor, ESZ Prahova a demarat o serie de intervenții la Stația de Tratare Voila: spălarea și dezinfectarea decantoarelor, filtrelor și rezervoarelor, mentenanța pompelor de dozare și a instalațiilor de tratare, achiziția unei pompe dozatoare noi pentru reactivi, înlocuirea unor componente, finalizarea unor lucrări la calea de rulare a unui decontor radial, întreținerea echipamentelor de clorinare și lansarea procedurilor pentru achiziția unei noi linii de dozare a clorului. Operatorul a suplimentat stocurile de materiale, a intensificat monitorizarea calității apei și a informat partenerii despre posibile reduceri de debit, insistând asupra necesității menținerii rezervelor de apă.
Pe partea de guvernanță, ESZ respinge acuzațiile de politizare a conducerii. Procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație a fost organizată de autoritatea tutelară Administrația Națională Apele Române, în conformitate cu OUG nr. 109/2011 și HG nr. 639/2023, iar Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice a emis Avizul Conform nr. 107/03.04.2025, care confirmă respectarea cadrului legal pentru cele șapte posturi de administrator. De asemenea, ESZ precizează că Hunyadi Monica nu mai este angajată la societate.
Reclamația ESZ se rezumă astfel: problema a pornit de la scăderea controlată a nivelului din Barajul Paltinu dispusă de ANAR și Ministerul Mediului; fenomenele meteorologice au amplificat turbiditatea până la valori imposibil de tratat; infrastructura aparține statului, iar responsabilitatea modernizării revine instituțiilor centrale; și că atribuirea vinovăției operatorului reprezintă, în opinia ESZ, o dezinformare menită să mascheze responsabilități reale ale altor instituții. Oficial, peste 100.000 de oameni au fost afectați, iar conflictul public include acuzații reciproce între minister și operatori, pe fondul unui sistem învechit care necesită intervenții serioase și finanțare clară.
Barajul Paltinu rămâne elementul central al acestui conflict. Lipsa unor responsabilități clar definite, întârzierile administrative privind reabilitarea Bazinului Lunca Mare și clarificarea exactă a volumelor (315.000 mc maxim, 258.000 mc util) arată că soluțiile cer timp și resurse financiare. Criza scoate în evidență necesitatea unor proceduri clare de comunicare în situații de urgență și a unor planuri de investiții accelerate. Ce credeți că ar trebui prioritizat pentru a preveni pe viitor astfel de opriri ale alimentării cu apă?
Fii primul care comentează