Medic primar pneumolog din Oradea, Flavia Groșan este internată la secția de Pneumologie a Spitalului Clinic Județean Bihor și a fost recent transferată la Terapie Intensivă; sursele locale semnalează că starea ei rămâne critică. Cazul amintește de situații medicale complexe în care se suprapun afecțiuni oncologice avansate și tulburări neurologice, iar evoluția clinică poate rămâne imprevizibilă chiar dacă funcțiile organelor vitale par stabile.
Medicii informează că, deși pacientă nu mai este ventilată mecanic și respiră spontan, nu prezintă semne de conștiență. Pe lângă acest tablou neurologic neclar, Flavia Groșan are tumori avansate la plămâni, creier, ficat și glandele suprarenale. Chiar dacă i-au fost administrate diverse tratamente, starea neurologică nu s-a îmbunătățit, iar prognosticul rămâne rezervat.
Numele ei este cunoscut publicului nu doar prin activitatea medicală, ci și prin declarațiile controversate făcute în timpul pandemiei de COVID-19. În calitate de medic primar pneumolog-bronholog din Oradea, Groșan a susținut că ar fi tratat mulți pacienți cu COVID-19 fără internare și a lansat o serie de afirmații critice la adresa practicilor medicale și a protocoalelor de tratament. Printre acestea s-au numărat declarații precum că în spitale medicii ar ucide pacienții sau că protocolul COVID-19 ar fi fatal. De asemenea, a postat afirmații despre riscuri ipotetice ale vaccinării, ceea ce a atras atenția Colegiului Medicilor Bihor și a declanșat o anchetă disciplinară.
Contextul acestui caz cuprinde aspecte medicale și de reputație: pe de o parte, evoluția unei boli oncologice cu afectare multiorganică și complicații neurologice; pe de altă parte, repercusiunile publice ale unor declarații care au generat controverse într-o criză sanitară. Doar o monitorizare atentă a evoluției clinice, însoțită de investigații neurologice și imagistice adecvate, poate stabili gradul de recuperare posibil. Rămâne esențială separarea evaluării științifice a tratamentelor medicale de opiniile publice, în special atunci când discuțiile privesc protocoale și practici clinice.
Situația de la spital și ancheta disciplinară ilustrate aici evidențiază teme mai largi: responsabilitatea profesională, impactul declarațiilor publice ale cadrelor medicale și dificultatea deciziilor clinice când boala implică multiple organe. Cum ar trebui gestionate comunicările publice ale unor cadre medicale cu vizibilitate atunci când acestea pot afecta încrederea în sistemul sanitar?
Fii primul care comentează