Arbitrajul românesc a fost în prim-plan miercuri la Casa Fotbalului: Cristi Balaj, președintele CFR Cluj, a relatat cum Kyros Vassaras le-a prezentat oficialilor și reprezentanților cluburilor modul în care centralul și camera VAR colaborează și cum se aplică regulile atunci când mingea lovește mâna unui jucător. Discuțiile au abordat și fazele controversate din ultimele etape, inclusiv cele care l-au avut ca protagonist pe Istvan Kovacs sau episodul Bancu, Danny Armstrong.
De la început s-a încercat demontarea teoriilor din studiouri: Balaj, fost arbitru cu experiență, a subliniat că arbitrajul nu este o știință exactă și că Vassaras nu vine să pedepsească, ci să instruiască arbitrii despre aplicarea regulilor în practică. Reuniunea a avut un caracter practic: s-au vizionat și analizat peste 500 de faze, unele exemplare de decizii corecte, altele cazuri de greșeli care stârnesc controverse. Au fost discutate atât momente din meciuri ale CFR-ului, cât și faze foarte mediatizate, precum cele din FCSB, Universitatea Craiova 1-0 și Universitatea Craiova, Dinamo 2-2.
Referitor la duelul Bancu, Armstrong, Balaj a explicat linia urmată de arbitri și de VAR: analiza a luat în calcul folosirea crampoanelor și reacția lui Bancu, iar concluzia a fost una nuanțată. S-a ajuns la ideea că Armstrong și Bancu ar fi trebuit amândoi eliminați ca urmare a evaluării cumulative a acțiunilor: folosirea crampoanelor poate fi sancționată cu roșu, dar fiindcă duelul a inclus și elemente ce ar fi putut fi catalogate galben și pentru că Bancu a reacționat, s-a mers spre ideea că echilibrarea sancțiunii ar fi impus cartonaș roșu pentru ambii. Balaj a recunoscut că arbitrii au fost presați de context, în jurul lor existau jucători și proteste, dar a subliniat că astfel de explicații nu justifică eventualele erori. Vassaras ar fi propus și măsuri împotriva unor arbitri din camera VAR pentru anumite scăpări.
Discuțiile nu au evitat nici fazele în care Istvan Kovacs a fost criticat. Balaj a detaliat cum s-au creat confuziile: într-o fază s-a observat piciorul întins al apărătorului și crampoanele orientate spre piciorul atacantului, ceea ce a dat impresia eronată a unui contact clar. Într-o altă situație, de la marginea careului, mișcarea picioarelor a fost atipică și greu de interpretat, iar arbitrii, știind că pot folosi VAR, preferă uneori să aștepte confirmarea din camera de asistență. Balaj a mai amintit că plasarea arbitrilor pe diagonală este esențială pentru judecarea hențului: dacă trupul jucătorului acoperă locul contactului, nici cel de pe teren nu vede clar, ceea ce face decizia dificilă.
Un capitol important a fost clarificarea regulilor privind jocul cu mâna. Vassaras a insistat pe criterii clare legate de utilizarea brațelor, dar Balaj a recunoscut că unii participanți au rămas nemulțumiți sau au solicitat clarificări suplimentare, semn că aplicarea practică a regulilor rămâne provocatoare, chiar și pentru profesioniști. De asemenea, s-a atras atenția asupra problemelor de la unele stadioane cu condiții suboptimale, unde calibrarea VAR este dificilă și pot apărea sincope tehnice; asta explică de ce jucătorii și căpitanii au fost informați atunci când au existat probleme.
Balaj a mai accentuat un punct esențial: VAR-ul nu este menit să arbitreze în locul centralului, ci să corecteze erorile grave. A apreciat utilitatea întâlnirilor practice la Casa Fotbalului și a menționat că, deși anumite persoane au monopolizat discuțiile, participanții au evitat să arunce nume sau să ceară sancțiuni publice în timpul prezentărilor. Contextul general rămâne unul de adaptare: multe situații se rezolvă prin educație, explicații și ajustări tehnice.
În încheiere, numărul mare de faze analizate, peste 500, indică că problema nu este punctuală, ci mai degrabă sistemică și necesită exercițiu continuu. Exemplele concrete, fazele cu Istvan Kovacs din FCSB, Universitatea Craiova, duelul Bancu, Armstrong și dificultățile de la anumite arene, arată că se impun clarificări practice, calibrare tehnică la nivelul stadionelor și o comunicare mai clară între central și camera VAR. Rămâne esențial ca regulile explicate de Kyros Vassaras să fie transpuse consecvent pe teren și în cabinele VAR, pentru ca deciziile să devină cât mai previzibile pentru jucători și spectatori.
Ce opinie ai despre ideea ca astfel de întâlniri să fie frecvente și transparente, eventual cu sinteze publice ale problemelor tehnice și ale deciziilor explicate?
da, tare ideea cu întâlniri frecvente. pe bune, dacă se explică public ce s-a întâmplat, lumea înțelege mai mult și scandalurile scad. dar sa fie făcute bine: sinteze clare, 2-3 exemple pe întâlnire, nu filme lungi de 2 ore care plictisesc. și tehnica la stadion trebuie rezolvată — nu poți cere claritate dacă camerele sunt de jucării, vezi să nu. plus, ms de transparență, dar fără nume aruncate gratuit. oricum, educație pentru arbitri + informare pentru public = mai puține teorii conspirație. simplu.