Creșterea violenței împotriva muncitorilor străini în România

Știrea despre violențele care au izbucnit între muncitori străini și români ajunge din Baia Mare și București, iar consecințele se văd rapid în stradă: scandaluri la fabrică, un atac xenofob filmat și proteste care împart opinia publică.

La Baia Mare, o dispută aparent minoră pentru un borcan cu adeziv s-a transformat, într-o noapte din august 2025, într-o bătaie generală în incinta fabricii ARAMIS Group. Români și muncitori din Sri Lanka s-au luat la bătaie, au fost folosite și bâte, iar atmosfera a degenerat sub presiunea tensiunilor culturale și a volumului mare de muncă. Paza fabricii și poliția au intervenit la timp și au împiedicat răniri grave, iar compania a calificat evenimentul drept izolat. Totuşi, tensiunile de la locul de muncă, ore multe, ritm alert și diferențe culturale, rămân vizibile și explică de ce o scânteie a putut aprinde totul.

În capitală, situația a luat o notă și mai gravă: un curier din Bangladesh a fost agresat de un bărbat care a strigat mesaje xenofobe și i-a cerut să părăsească țara. Agresiunea a fost filmată de atacator și distribuită online, ceea ce a stârnit indignare. Un polițist aflat în afara serviciului a intervenit și a imobilizat agresorul, care a fost ulterior arestat. Pe fondul acestei întâmplări, un parlamentar de la AUR, Dan Tănasă, a îndemnat cetățenii să refuze livrările făcute de lucrători străini, declarație care a intensificat furia unor grupuri și a alimentat protestele anti-muncitori migranți.

Reacțiile publice sunt puternic divizate. Una dintre tabere cere toleranță și respect pentru muncitorii străini care acoperă deficitul de forță de muncă, iar cealaltă se teme de pierderea locurilor de muncă și de schimbări culturale. Protestele, în mare parte susținute de formațiuni naționaliste, cer politici mai stricte de imigrație și prioritizarea angajării românilor, amplificând astfel prăpastia socială.

Pe de altă parte, realitatea economică forțează companiile să angajeze lucrători migranți dispuși să accepte condiții și salarii mai dure. Acest dezechilibru al pieței muncii și lipsa unor mecanisme solide de protecție pentru toți angajații alimentează resentimentele și vulnerabilizează persoanele străine. În paralel, discursurile politice care exploatează aceste tensiuni înrăutățesc climatul social.

România se află la o răscruce: reducerea tensiunilor cere dialog sincer între părți, întărirea protecțiilor legale pentru toți lucrătorii, responsabilitate în discursul public și eforturi reale de integrare. Fără astfel de măsuri coordonate, conflictele sociale pot slăbi coeziunea comunității și pot afecta stabilitatea economică.

Ce crezi că ar trebui făcut mai întâi pentru a reduce aceste tensiuni la locul de muncă și în societate?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*