Schiatul pare să devină, se pare, un lux din ce în ce mai greu de accesat, de la Alpi și Dolomiți până în Abruzzo, tarifele pentru vacanțele montane au crescut considerabil în acest sezon. Raportul autorității de protecție a consumatorilor Assoutenti indică majorări care pot atinge până la 40% față de 2021, afectând skipass-urile, abonamentele sezoniere, închirierea echipamentului și serviciile din stațiuni.
Perioada în care o zi petrecută pe pârtii în Dolomiți însemna o bucurie fără prea multe calcule pare a se schimba: permisul Dolomiti Superski, ce include cele 12 stațiuni renumite din zonă, va ajunge să coste în jur de 86 € pe zi în acest sezon. În Roccaraso, stațiunea din Abruzzo devenită virală după promovarea unei vedete pe TikTok și extrem de aglomerată sezonul trecut, prețul estimat pentru un skipass zilnic este de circa 60 €. Diferențele sunt considerabile: abonamentele sezoniere pornesc de la aproximativ 755 € pentru un adult în Roccaraso și pot urca până la 1.800 € în valea Aosta. Pe lângă skipass, au crescut și tarifele pentru închirierea echipamentului, precum și prețurile la hoteluri și restaurante, adică nota de plată finală nu mai include doar urcarea cu telescaunul.
Gabriele Melluso, președintele Assoutenti, contestă aceste majorări, susținând că nu sunt justificate. Operatorii stațiunilor explică scumpirile prin creșterea facturilor la energie, costuri mai ridicate de întreținere și cererea pentru echipamente mai performante. Melluso răspunde că inflația în Italia este ținută sub control și că tarifele la energie, care au condus la costuri sporite în 2022, s-au stabilizat. În opinia sa, noile creșteri sunt, în ansamblu, inacceptabile.
Efectele nu au întârziat: persoane cu venituri reduse renunță la traditionnelle settimana bianca, vacanța de schi de o săptămână. Assoutenti semnalează o scădere bruscă a turismului montan pentru sezonul 2024-2025, estimată la aproximativ 1 milion de italieni mai puțin pe pârtii față de anul anterior, din cauza acestor costuri. Rămâne însă un context comparativ: chiar după aceste majorări, Italia rămâne mai accesibilă pentru schi decât Elveția, Franța sau Austria.
Scumpirile apar într-un moment sensibil: Italia se pregătește să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina, programate între 6 și 22 februarie. Oficialii doresc ca evenimentul să transmită un mesaj de pace; ministrul de externe Antonio Tajani a declarat că Italia a propus ONU un armistițiu global pe durata Jocurilor, pentru a promova dialogul și a opri ostilitățile în timpul competiției.
Prezența unor cifre concrete, 86 € pentru Dolomiti Superski, 60 € pentru Roccaraso, 755 € și 1.800 € pentru abonamentele sezoniere, arată că discuția despre accesibilitate nu mai este una abstractă. Problema pune în balanță bugetele familiilor, sustenabilitatea stațiunilor și așteptările legate de un sezon turistic care trebuie să împace atât cererea, cât și echilibrul economic local. Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile, operatorii și vizitatorii: cert este că prețurile vor decide, direct, cine mai poate păstra tradiția vacanței la schi.
Crezi că măsurile propuse de autorități sau intervențiile operatorilor pot face schiatul mai accesibil pentru familii fără a afecta calitatea serviciilor?
Of, mi se rupe inima când văd cifrele astea. eram copil și mergeam cu părinții la pârtii doar cu bocancii și ochelarii împrumutați, o săptămână întreagă pe care o așteptam toată iarna; acum pare ceva pentru alții, nu pentru noi. daaa, 86€ pe zi… îmi aduc aminte de telecabina aia mică din Borșa, ălea erau amintiri, nu cheltuieli. poate par eu sentimental, dar e trist că tradiția asta dispare – nu toți avem conturi grase. vezi să nu… oameni care făceau economii tot anul renunță. și nu e doar romanticism: schiatul era locul unde copiii învățau, bunicii povesteau, se lega o comunitate. acum se transformă în lux, în poze pentru instagram, în reclame. sper totuși la măsuri reale: tarife reduse pt familii cu copii, abonamente sociale, zile cu skipassuri la preț redus; micile stațiuni ar putea fi subsidiate ca să nu moară. dar cine decide asta? statul? operatorii? nu prea am încredere. mi-e dor.