Prețul argintului a înregistrat creșteri puternice pe piețele internaționale, conform relatărilor din presa economică, atingând niveluri record și depășind avansul aurului. Metalul, care de-a lungul secolelor a îndeplinit funcții de monedă, materie primă industrială și activ de rezervă, revine în atenție în contextul tranziției energetice și al revoluției digitale, fiind esențial datorită conductivității sale în panouri solare, vehicule electrice și echipamente pentru centre de date și aplicații de inteligență artificială.
De la începutul anului, argintul s-a apreciat cu aproximativ 115%, evoluție ce a dus prețul spot la 62, 88 dolari pe uncie (echivalentul a circa 9 lei pe gram), iar contractele futures au depășit pentru prima dată pragul de 61 de dolari. Această creștere rapidă contrastează cu avansul aurului, care a urcat cu circa 60% în aceeași perioadă. Raportul aur-argint a coborât la 68, cel mai scăzut nivel din 2021, semnalând o realiniere între cele două metale și o recuperare mai accentuată a argintului.
Motorul principal al aprecierii este cererea industrială. Utilizările argintului s-au extins considerabil: celulele fotovoltaice folosesc contacte conductive pe bază de argint, bateriile și circuitele din vehiculele electrice necesită conexiuni fiabile, iar centrele de date sau componentele pentru AI cer materiale cu performanțe superioare. Institutul Argintului anticipează o accelerare a consumului industrial până în 2030, pe măsură ce proiectele legate de energia regenerabilă și digitalizare vor solicita tot mai multe metale conductoare.
Analiștii oferă perspective variate, dar majoritatea rămân optimiști. Paul Williams, director la Solomon Global, estimează că argintul se află într-un ciclu structural de apreciere și plasează o țintă de 100 de dolari pe uncie până în 2026, invocând deficitul de ofertă și interesul investitorilor pentru active-refugiu. Strategii de la BNP Paribas Fortis consideră posibile noi maxime istorice, dar avertizează asupra unei volatilități ridicate și a unor perioade de corecție. În ansamblu, scenariile pe termen mediu combină o cerere solidă cu o ofertă relativ restrânsă, menținând presiunea ascendentă asupra prețurilor.
Investitorii pot alege dintre mai multe modalități de expunere la argint, fiecare cu propriile avantaje și riscuri. Achiziția directă de monede sau lingouri oferă proprietate fizică, însă implică costuri de stocare și asigurare. Produsele tranzacționate la bursă care urmăresc prețul metalului (ETC) oferă accesibilitate și lichiditate mai mare, în timp ce acțiunile companiilor miniere pot amplifica randamentele, dar vin cu riscuri operaționale și de piață. Fondurile ce investesc în sectorul minier, precum Global X Silver Miners ETF sau iShares MSCI Global Silver and Metals Miners ETF, oferă expunere diversificată pe companii aflate în expansiune, o opțiune atractivă pentru cei care vor acces la producție fără a deține metal fizic.
Privind către 2026, scenariul în care argintul atinge pragul de 100 de dolari pe uncie este luat în calcul de analiști, dar traiectoria va fi presărată de fluctuații importante. Investitorii ar trebui să se pregătească pentru perioade de volatilitate ridicată și pentru corecții ce pot apărea chiar și într-un trend ascendent. Contextul macroeconomic, deciziile geopolitice și ritmul implementării tehnologiilor verzi vor rămâne factori esențiali pentru evoluția prețului.
100 de dolari pe uncie figurează printre prognozele discutate de analiști, reflectând combinarea creșterii cererii industriale, de exemplu pentru panouri solare și componente AI, cu constrângerile de ofertă, ilustrate prin scăderea raportului aur-argint la 68 și saltul de 115% al prețului de la începutul anului. Rămâne de urmărit evoluția actorilor pieței, de la companii miniere la fonduri precum Global X Silver Miners ETF și iShares MSCI Global Silver and Metals Miners ETF. Voi ce părere aveți: merită urmărit argintul ca parte dintr-un portofoliu diversificat sau riscurile de volatilitate fac investiția prea puțin atractivă?
Fii primul care comentează