De când partidele și grupurile parlamentare au început să semăna mai degrabă cu echipe de fotbal care își schimbă tricourile decât cu organizații politice stabile, cazul S.O.S. România a reaprins dezbaterea despre cine are dreptul efectiv să folosească un nume politic și ce rămâne dintr-un grup parlamentar atunci când sprijinul politic dispare. Știrea vizează senatorii care au părăsit sau au fost excluși din S.O.S. România și disputa legată de schimbarea denumirii grupului senatorial în Parlament, discutată la Senat în această săptămână.
Partidul S.O.S. România a emis un comunicat ferm: numai formațiunea care a constituit inițial grupul parlamentar poate modifica denumirea acelui grup, nu foști membri excluși. Reprezentanții partidului afirmă că Grupul Parlamentar al Partidului S.O.S. România din Senat a fost desființat după ce Comitetul Național a retras sprijinul politic unor senatori și i-a exclus din partid. Conducerea consideră că schimbarea numelui unui grup care nu mai există este un fapt fără precedent, neconstituțional și cu implicații penale posibile. De asemenea, partidul avertizează că folosirea denumirii S.O.S. România fără acord ar putea conduce la plângeri penale și acțiuni în justiție. Biroul de Presă al partidului a solicitat drept la replică și a subliniat că utilizarea numelui fără permisiune nu este permisă.
În Senat, plenul a luat act, miercuri, de propunerea și punctul de vedere ale Comisiei de regulament și ale Comitetului liderilor de grupuri parlamentare, la inițiativa senatoarei Nadia Cerva, pentru schimbarea denumirii grupului S.O.S. România în Pace – Întâi România. Noul grup are 11 membri, dintre care mai mulți provin din rândul foștilor parlamentari S.O.S. România. Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL, a explicat de la tribună că, indiferent de discuțiile privind situația grupului la începutul lunii septembrie, Comitetul Liderilor a decis să propună plenului luarea la cunoștință a schimbării denumirii, motivând că era posibilă reconstrucția unui grup pe baza existenței a peste șapte senatori înscriși pe aceeași listă.
Reacțiile parlamentarilor nu au întârziat. Senatorul Dumitru Manea a calificat demersul drept neconstituțional, reamintind prevederile regulamentare care interzic formarea unui grup parlamentar care să poarte denumirea unui partid sau a unei organizații care nu a obținut mandate în alegeri. Manea a subliniat că admiterea solicitării de schimbare a denumirii este, în opinia sa, ilegală și neconstituțională și că cei responsabili ar putea răspunde pentru această decizie.
El a reiterat că senatorilor cărora le-a fost retras sprijinul politic li s-a interzis expres să folosească numele partidului S.O.S. România. Manea a precizat că Nadia Cosmina Cerva nu mai deține funcția de lider al grupului S.O.S. România în Senat, deoarece pierderea sprijinului politic atrage încetarea calității de titular al oricărei funcții obținute prin susținere politică. Totodată, a spus că, în urma opiniilor divergente privind strategia, grupul urmează să ia o decizie care va fi comunicată plenului.
Contextul intern al partidului s-a conturat încă din 30 iunie, când Comitetul Național al S.O.S. România a decis excluderea senatorilor Cosmina Cerva, Dorin Petrea și Clement Sava din formațiune, anunț făcut de președinta partidului, Diana Iovanovici-Șoșoacă. De aici a pornit disputa: partidul susține că retragerea sprijinului politic a făcut ca grupul parlamentar inițial să nu mai poată revendica numele S.O.S. România, în timp ce cei care s-au regrupat sau și-au schimbat denumirea invocă procedurile din Senat care au permis luarea la cunoștință a noii denumiri.
Cazul S.O.S. România ridică întrebări clare despre delimitările dintre partid și grupurile parlamentare, despre ce înseamnă reprezentare politică legitimă și despre procedurile formale din Senat. De asemenea, ilustrează cât de rapid se pot reconfigura hărțile politice după apariția unor fracturi interne. Denumirile folosite în Parlament, hotărârile Comitetelor și prevederile din Regulament sau din Legea 96/2006 devin elemente cheie pentru a stabili cine are dreptate și ce măsuri pot urma, inclusiv juridice. Senatoarea Nadia Cerva, senatorii excluși menționați și președinta Diana Iovanovici-Șoșoacă sunt figuri centrale ale disputei, iar cifra 11 indică în prezent mărimea grupului care a început să funcționeze sub o altă denumire.
Schimbările de nume și disputele privind legitimitatea politică nu sunt fenomene noi în politica românească sau europeană; de la alianțe electorale care se destramă până la fuziuni rapide, regulile scrise și nescrise despre cine poate reprezenta pe cine sunt constant testate. Procedurile formale din Senat, deciziile Comitetelor și hotărârile interne ale partidelor vor rămâne, cel mai probabil, în centrul unor viitoare clarificări juridice sau administrative. Rămâne de văzut dacă demersurile vor rămâne la nivel procedural sau vor ajunge în justiție, după avertismentele partidului S.O.S. România privind posibile plângeri penale.
Nadia Cosmina Cerva, decizia de schimbare a denumirii și numărul de 11 membri constituie acum repere concrete în această dispută despre identitate politică și reguli parlamentare. Impactul acestor elemente asupra echilibrului politic din Senat și precedentul pe care îl vor crea depind de pașii următori: contestații formale, eventuale procese sau clarificări interne. Considerați că Senatul ar trebui să intervină mai ferm în astfel de cazuri sau este mai potrivit ca partidele să-și rezolve disputele pe cale internă?
Fii primul care comentează