De câteva săptămâni, proiectul denumit Chat Control a revenit în atenția Europei: cine îl propune, ce conține și unde se va decide soarta legii. Inițiativa, inițiată de un text din Danemarca și destinată să oblige serviciile de mesagerie să scaneze automat comunicările pentru materiale sexuale care implică minori, urmează să fie discutată oficial pe 12 septembrie în Consiliul UE, iar dacă se ajunge la un compromis, versiunea revizuită ar putea fi adoptată chiar până în octombrie 2025. Pare o nouă etapă în eterna confruntare între securitate și intimitate, cu rădăcini în dezbaterile despre supraveghere din secolul trecut, dar și în noile provocări aduse de criptare și aplicațiile de mesagerie.
Propunerea daneză impune furnizorilor de servicii de mesagerie să verifice conținutul transmis de utilizatori, inclusiv fișiere multimedia și linkuri, pentru a identifica materiale abuzive ce implică copii. Miza principală este criptarea: multe servicii populare, precum WhatsApp, Signal sau ProtonMail, folosesc criptare pentru a proteja confidențialitatea mesajelor. Obligația de a scana conținutul ar implica introducerea unor mecanisme care, potrivit criticilor, ar slăbi efectiv protecția oferită de criptare. Specialiști în securitate cibernetică, criptografi și apărători ai drepturilor digitale avertizează că astfel de măsuri creează puncte slabe exploatabile de atacatori, diminuând siguranța tuturor utilizatorilor. În plus, textul prevede o excepție pentru conturile guvernamentale și militare, care ar fi exceptate de această supraveghere obligatorie, ceea ce a intensificat reacțiile negative în rândul țărilor care consideră norma nedreaptă.
Mai multe state membre au criticat deja ferm propunerea. Austria, Țările de Jos și Polonia s-au numărat printre contestatari, iar unii membri au descris pachetul drept un instrument intruziv, capabil să afecteze dreptul la comunicare privată. În prezent, șapte țări nu și-au exprimat încă o poziție clară: Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Luxemburg, România și Slovenia. Întâlnirea din 12 septembrie ar trebui să clarifice aceste poziții și să producă un text final al Consiliului. Dacă majoritatea se va pronunța pentru noua versiune, calendarul ar putea permite adoptarea legii până în toamna anului 2025, iar implementarea ei ar necesita modificări tehnice importante pentru serviciile de mesagerie care operează în UE.
Susținătorii propunerii susțin că măsura este necesară pentru a combate răspândirea materialelor abuzive și pentru a proteja copiii, în timp ce opozanții atrag atenția asupra costurilor pentru confidențialitate și securitate. Între aceste poziții apare o întrebare tehnică: se poate realiza o scanare eficientă fără a compromite criptarea end-to-end, care face mesajele lizibile doar pentru expeditor și destinatar? Mulți tehnicieni spun că nu, iar implementarea unei soluții centralizate sau locale care analizează conținutul ar crea vectori de atac pentru actori rău intenționați. Există, de asemenea, problema încrederii publice: cetățenii sunt reticenți când li se spune că comunicațiile lor vor fi monitorizate de sisteme automate, chiar dacă scopul declarat este protecția minorilor.
Pe lângă argumentele tehnice, există și aspecte politice și juridice de urmărit. Excepția pentru conturile guvernamentale ridică semne de întrebare privind echitatea și aplicarea normei. De asemenea, modul în care operatorii vor trebui să se conformeze, costuri, termene, responsabilități, va influența oferta de servicii disponibile pe piața europeană și ar putea determina companii să-și regândească arhitectura tehnică sau chiar să reducă anumite funcționalități pentru utilizatorii din UE. Criticii anticipează bătălii în instanțe viitoare, pe tema compatibilității cu drepturile fundamentale garantate la nivel european.
Textul Chat Control ridică, în esență, o problemă de filozofie publică: cum împăcăm protecția celor mai vulnerabili cu dreptul la intimitate al tuturor cetățenilor? O soluție tehnică aparent simplă se lovește de realități complexe: arhitecturi de criptare, riscuri cibernetice și încrederea publică. În această ecuație sunt implicate nume tehnice cunoscute, WhatsApp, Signal, ProtonMail, și instituții politice importante, precum Consiliul UE, cu termenul limită pe 12 septembrie. Rămâne de văzut dacă versiunea finală va găsi un echilibru acceptabil sau va deschide drumul unor reforme legislative și juridice ample. Tu ce crezi: ai prefera o măsură care ar putea slăbi criptarea pentru a detecta mai multe materiale interzise sau consideri că protejarea strictă a comunicațiilor trebuie menținută, chiar cu riscul unor detectări mai rare?
daaar, cine controlează mesajele noastre? eu sunt bătrân, dar nu prost.