De la contoarele tradiționale până la algoritmii care determină tarifele, disputa privind cât de mult ne cunosc aplicațiile a revenit în atenție. Pe 10 decembrie 2025, la Los Angeles, organizația Consumer Watchdog a publicat un scurt videoclip în care semnalează că Uber pare să practice ceea ce se numește surveillance pricing și pune sub semnul întrebării afirmațiile companiei că nu folosește date personale pentru calcularea tarifelor.
În material, Justin Kloczko de la Consumer Watchdog descrie un experiment simplu: două curse Uber aparent identice, din suburbia Chicago către aeroport, au afișat tarife diferite. Totul părea identic, ora, traseul, durata, categoria cursei, locația, însă una dintre ele a fost facturată cu peste un dolar mai mult. Kloczko pune retoric problema a ce ar fi putut determina această variație: dacă aplicația a detectat că pasagerul urma să ia un zbor, dacă a observat bateria descărcată a telefonului sau dacă a folosit informații despre situația sa financiară. Observațiile sunt formulate ca ipoteze, nu dovezi concludente, iar autorii recunosc că, fără acces la algoritmi și la setările interne, rămân spații pentru speculații.
Uber a negat repetat că ar utiliza surveillance pricing, inclusiv într-un răspuns public recent în New York Times, susținând că la calculul tarifelor ia în considerare doar factorii geografici și cererea. Paradoxul semnalat de Consumer Watchdog survine după intrarea în vigoare, în statul New York, a unei prevederi care obligă comercianții care practică prețuri personalizate să afișeze o mențiune clară că prețul a fost stabilit de un algoritm ce folosește date personale. Uber a început să afișeze acea mențiune, iar organizația se întreabă ce alte date personale folosește compania, dar nu le comunică public.
Pe lângă videoclip, Consumer Watchdog a fost activ și în plan legislativ în California, unde a susținut proiectul AB 446, inițiat de Ward, menit să interzică practica surveillance pricing. Proiectul a trecut de Adunare, dar nu a fost adoptat în Senat în această sesiune. Cazul evidențiază o dilemă mai amplă: algoritmii pot optimiza prețuri și operațiuni, însă transparența, explicabilitatea și drepturile consumatorilor rămân neclare. În plus, controalele și reglementările diferă semnificativ între state și regiuni, iar companiile cu operațiuni globale se confruntă cu standarde variate privind ce trebuie declarat și cum trebuie protejate datele personale.
AB 446 (Ward) a trecut de Adunare și a adus subiectul în dezbaterea publică despre prețuri personalizate. Legea din New York, care impune afișarea unei mențiuni privind utilizarea algoritmilor, indică faptul că reglementatorii cer tot mai multă transparență, iar discuția se leagă de norme mai cuprinzătoare privind protecția datelor, precum prevederile din UE sau propunerile de reglementare a algoritmilor. Cum crezi că ar trebui reglementate tarifele calculate de aplicații precum Uber: prin interdicții stricte, prin obligații de transparență sau printr-o altă abordare?
Fii primul care comentează