De la timbrele care erau deschise de cenzură până la discuțiile despre criptarea end-to-end, controlul comunicațiilor a fost întotdeauna un punct fierbinte între securitate și viața privată. Acum, la 26 noiembrie 2025, Consiliul UE a ajuns la un acord asupra Regulamentului privind abuzurile sexuale asupra copiilor, cunoscut sub denumirea de Chat Control, iar negocierile finale urmează să aibă loc între Parlament, Consiliu și Comisia Europeană.
După trei ani de negocieri, compromisului agreat le oferă furnizorilor de servicii de mesagerie opțiunea de a alege dacă scanează sau nu comunicațiile utilizatorilor, inclusiv în cazul serviciilor care folosesc criptare end-to-end. Unii au văzut această soluție ca pe o formă de protecție a criptării, pentru că nu impune în mod direct introducerea unor „uși din dos” pentru accesul la conținutul privat. Totuși, nu toți sunt liniștiți: Italia, Cehia, Polonia și Olanda nu au susținut textul actual, iar specialiști în confidențialitate au avertizat că riscurile pentru societate rămân semnificative. Cercetătorul Bart Preneel s-a alăturat unor colegi pentru a semna o scrisoare deschisă prin care semnalau aceste pericole, iar mesajele lor au circulat pe LinkedIn înainte de vot.
Problemele apar atunci când analizăm prevederile mai detaliate. Textul permite autorităților să desemneze anumite servicii drept „cu risc ridicat”, ceea ce ar putea forța companiile respective să implementeze scanări. În plus, Comisia Europeană poate revizui regulamentul la fiecare trei ani, astfel că opțiunea de scanare voluntară s-ar putea transforma pe termen mediu într-o obligație. Deși recitalul 17a afirmă că nimic din regulament nu ar trebui interpretat ca impunând obligații de detectare, formularea rămâne susceptibilă la interpretări în timpul triologurilor viitoare.
Reacțiile organizațiilor pentru protecția vieții private rămân critice. Callum Voge, de la Internet Society, a considerat că textul reprezintă un pas pozitiv pentru securitatea comunicațiilor europenilor, însă alții văd în același text fundamentul pentru o posibilă supraveghere în masă. Furnizorul de VPN Mullvad a avertizat că, deși Consiliul nu a instituit acum supravegherea în masă obligatorie, propunerea deschide punți care ar putea facilita astfel de practici în viitor.
Regulamentul extinde discuția dincolo de simpla scanare. Propunerea din 13 noiembrie îi obligă pe furnizorii de servicii să ia măsuri pentru protejarea copiilor, inclusiv prin verificări de vârstă pentru a identifica utilizatorii minori. Chiar dacă autoritățile susțin că metodele trebuie să fie prietenoase cu viața privată, mulți experți se arată sceptici privind fezabilitatea practică. Preneel a subliniat că evaluarea vârstei ridică probleme serioase de confidențialitate și că, în practică, poate fi ușor ocolită, menționând creșterea utilizării VPN-urilor în Marea Britanie după aplicarea unor reguli similare. El a remarcat lipsa unor studii științifice care să demonstreze eficacitatea tehnologiilor de evaluare a vârstei.
Există și prevederi privind blocarea site-urilor care i-au alarmat pe cei de la Mullvad: odată creată infrastructura pentru astfel de blocări, se deschide calea către un proces alunecos de cenzură ce ar putea viza și conținut legal. Criticii cer europarlamentarilor să revină la pozițiile anterioare și să respingă supravegherea în masă fără suspiciune și mandat judecătoresc, orice cerință de identificare obligatorie și orice mecanism care ar permite cenzurarea conținutului legal.
Din punct de vedere procedural, președinția daneză a reușit să obțină majoritatea necesară pentru a demara triologul, ceea ce înseamnă că Parlamentul, Consiliul și Comisia vor negocia de acum înainte un text final obligatoriu. Voge estimează că va exista presiune pentru a încheia rapid negocierile, dar avertizează că termenul din aprilie ar putea fi prea strâns. El atrage atenția că, dintre cele trei instituții, Comisia are poziții opuse când vine vorba de criptare și va fi un actor cheie de urmărit în triolog.
Chat Control este numele sub care a fost discutat proiectul CSAR, iar negocierile din triogol vor decide dacă opțiunea de scanare rămâne reală sau devine o obligație mascată. Din noiembrie 2025 au apărut îngrijorări legate de prevederile privind serviciile „cu risc ridicat”, verificarea vârstei și mecanismele de blocare a site-urilor, iar nume precum Bart Preneel, Callum Voge și firma Mullvad au fost vocale în dezbatere. Continuarea negocierilor în Parlament, Consiliu și Comisie va arăta în ce măsură se vor menține garanțiile pentru criptare și viața privată. Credeți că triologul va reuși să găsească un echilibru între protecția copiilor și drepturile la confidențialitate?
Fii primul care comentează