De la pieţele medievale până la parcurile industriale contemporane, legătura dintre stat şi business a vizat întotdeauna reguli clare şi stabilitate; acum aceeaşi tensiune reapare în dezbaterea publică din România legată de impozitul minim pe cifra de afaceri. Douăsprezece organizaţii reprezentând patronatele şi camerele de comerţ au lansat un apel comun către autorităţi: menţinerea IMCA descurajează investiţiile, slăbeşte competitivitatea şi împiedică atragerea atât a capitalului românesc, cât şi a celui străin.
Semnatarii cer politici fiscale coerente şi previzibile, care să încurajeze investiţiile private şi creşterea productivităţii. Ei susţin că reforma trebuie să depăşească simple majorări de taxe: reducerea cheltuielilor publice, digitalizarea administraţiei şi îmbunătăţirea colectării sunt măsuri complementare necesare pentru a aduce deficitul sub pragul de 3% până în 2030. Autorii avertizează că, fără aceste măsuri, obiectivele bugetare nu pot fi atinse doar prin sporiri de impozite, iar IMCA, păstrată sub pretextul unei soluţii temporare, riscă să amplifice efectele negative asupra economiei.
Textul subliniază că această taxă a provocat deja distorsiuni pe piaţă, afectând sectoare cheie şi sporind incertitudinea investitorilor. Conform datelor citate, din estimarea iniţială de 6 miliarde lei, s-au colectat aproximativ 1, 2 miliarde lei, iar semnatarii avertizează că, în contextul încetinirii activităţii economice, veniturile viitoare ar putea fi chiar mai mici. În plus, ei consideră că IMCA contravine practicilor internaţionale de guvernanţă fiscală, care vizează impozitarea pe profit şi pe substanţă economică, nu pe cifra de afaceri simplificată.
Mediul privat vede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri ca o măsură esenţială pentru a preveni stagnarea economică. Reprezentanţii organizaţiilor transmit că sectorul privat vrea să fie partener în rezolvarea problemelor finanţelor publice, nu o ţintă a sancţiunilor fiscale. Ei insistă că, fără un mediu de afaceri sănătos, reducerea deficitelor şi redresarea economică rămân puţin probabile.
Totodată, semnatarii solicită consens politic pentru a prioritiza reformele structurale reale: digitalizarea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi eficientizarea cheltuirii banilor publici. Fără aceste direcţii, atenţionează organizaţiile, noi majorări ale poverii fiscale riscă să frâneze economia şi capacitatea companiilor de a susţine veniturile bugetare. Apelul lor conţine şi un îndemn la cooperare responsabilă în interiorul Coaliţiei de Guvernare, depăşind interesele politice pe termen scurt.
Cele 12 organizaţii semnatare sunt Consiliul Investitorilor Străini, Camera de Comerţ Americană pentru România, Confederaţia Patronală Concordia, Fundaţia Romanian Business Leaders, precum şi Camerele de Comerţ Italiană, Franceză, Belgo-Luxemburgheză, Româno-Olandeză, Româno-Germană, Elveţia – România, Britanică-Română şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România. Ele declară că rămân deschise dialogului cu autorităţile şi îşi reafirmă angajamentul de a contribui la creşterea şi stabilitatea pe termen lung a economiei româneşti.
Menţionarea sumei colectate de 1, 2 miliarde lei atrage atenţia asupra eficienţei măsurii fiscale; aceasta ilustrează diferenţa dintre estimări şi realitate. Cum pot fi reconciliate obiectivele fiscale cu necesitatea de a nu descuraja investiţiile? Ce paşi concreţi pot întreprinde împreună guvernul şi mediul de afaceri pentru a reduce deficitul sub 3% până în 2030, fără a pune presiuni suplimentare pe sectorul privat?
Fii primul care comentează