Philip Morris International a intrat în dezbaterile despre economie, industrie și inovație din Uniunea Europeană după publicarea unui raport privind impactul său economic în perioada 2019–2023. Analiza realizată de EY-Parthenon prezintă date despre investiții, locuri de muncă și exporturi care poziționează activitatea companiei în centrul discuțiilor despre competitivitatea și reziliența industrială a Europei.
Philip Morris International (PMI) menționează că, în ultimii cinci ani, a investit în UE 43, 4 miliarde de euro. Potrivit studiului, aceste investiții au generat o amprentă economică semnificativă: aproape 290 miliarde de euro. Din investițiile raportate rezultă susținerea a aproximativ 1 milion de locuri de muncă asociate activității companiei, dintre care în 2023 circa 21.500 au fost angajați direcți. Restul posturilor sunt conectate furnizorilor, comerțului cu amănuntul și efectelor induse în economie, ceea ce arată că impactul se extinde dincolo de porțile fabricilor.
PMI afirmă că a plătit 19, 6 miliarde de euro către peste 45.000 de furnizori din UE, contribuind astfel, teoretic, la consolidarea lanțurilor industriale locale și la rețeaua de aprovizionare. De asemenea, 625 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția de frunze de tutun, sumă menită să sprijine fermierii și comunitățile agricole europene implicate. Pe partea de cercetare și dezvoltare, compania susține că a investit peste 2, 3 miliarde de euro pentru a stimula inovația științifică pe continent. Exporturile generate de activitățile PMI în UE ar fi depășit 33 miliarde de euro în perioada analizată, iar doar în 2023 exporturile ar fi însumat 8, 4 miliarde de euro.
Reprezentanții companiei pun accent pe transformarea portofoliului: de la produse care ard tutun la alternative fără fum. Massimo Andolina, președintele pentru regiunea Europa la PMI, afirmă că, din 2008, grupul a investit peste 14 miliarde de dolari pentru a dezvolta și evalua științific alternative fără fum. El precizează că, la nivel global, peste 40% din veniturile PMI provin din produse fără fum, fabricate în 15 din cele 19 fabrici europene. Din perspectiva companiei, un cadru legislativ european care atrage investiții și încurajează inovația este crucial pentru valorificarea acestor eforturi.
La nivel național, Philip Morris România este reprezentată prin fabrica din Otopeni, care ar fi beneficiat de investiții de peste 730 de milioane de euro în ultimii opt ani. Conducerea locală susține că uzina din Otopeni funcționează ca un hub pentru producția și exportul produselor fără fum și contribuie la menținerea locurilor de muncă și la consolidarea lanțului valoric european.
PMI descrie portofoliul actual ca incluzând țigări tradiționale, dar cu o creștere evidentă a segmentului fără fum: dispozitive care încălzesc tutunul fără ardere și pliculețe cu nicotină. La 30 iunie 2025, compania raporta prezența acestor produse pe 97 de piețe și estima că aproximativ 41 milioane de adulți folosesc produsele fără fum dezvoltate de PMI. Firma menționează, de asemenea, că produsele fără fum au reprezentat în jur de 41% din veniturile nete totale în primul trimestru al anului 2025.
Pe plan științific și de reglementare, studiul și comunicările PMI notează că anumite produse au obținut autorizații sau recunoașteri din partea unor instituții precum Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Aceste aprobări au vizat, între altele, unele versiuni ale dispozitivului IQOS și anumite consumabile, precum și produse ale altor companii din aceeași familie de soluții fără fum.
Compania își declară o ambiție extinsă: pe termen lung, să se extindă în domenii precum wellness și îngrijirea sănătății, bazându-se pe investițiile în științele vieții și pe capacitățile dezvoltate pentru evaluare științifică. Situația prezentată de PMI combină date economice cu afirmații despre transformare și impact social, utilizate pentru a argumenta necesitatea unui mediu de reglementare favorabil investițiilor.
Studiul pune în discuție aspecte legate de economiile locale, lanțurile de aprovizionare și modul în care marile companii își justifică strategia de transformare prin cifre: 43, 4 miliarde de euro investiți în UE, 1 milion de locuri de muncă susținute, 33 miliarde de euro din exporturi și 2, 3 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare. Aceste date pot alimenta dezbaterile publice despre impactul economic al companiilor din sectoare sensibile și despre modurile în care politicile publice pot stimula sau tempera astfel de investiții.
PMI vorbește despre schimbare și despre un viitor construit treptat fără fum, iar pentru interesul public rămâne esențială claritatea: cum sunt cuantificate aceste efecte, cine beneficiază concret de pe urma lor și ce rol au reglementările în direcționarea investițiilor. Cum pot autoritățile europene și factorii de decizie să echilibreze sprijinul pentru inovație cu protecția sănătății publice?
daaa și acum cine verifică cifrele astea lol