La Teatrul Național I.L. Caragiale din București are loc în prezent o etapă decisivă pentru viitorul conducerii instituției, iar arena administrativă a intrat treptat în faza unei selecții oficiale. Această instituție cu aproape 170 de ani de istorie, asociată unor nume precum Ion Luca Caragiale sau, mai recent, Ion Caramitru, face ca deciziile privind managementul să intereseze nu doar specialiștii teatrali, ci și publicul atent la continuitatea unei tradiții culturale solide.
Ministerul Culturii a comunicat că, în prima fază a concursului de proiecte de management pentru Teatrul Național I.L. Caragiale, niciunul dintre cei trei candidați nu a fost declarat admis pentru interviu. Notele obținute au fost 5, 74, 6, 83 și 6, 58, în vreme ce pragul de promovare a fost fixat la 7. Candidații nominalizați sunt Ada Lupu Hausvater, regizoare și director al Teatrului Național Timișoara; Alexandra Badea, scriitoare și regizoare; și Radu Popescu, regizor și director al Teatrului Apropo. Dosarul unui al patrulea candidat, Gabriel Fătu, actor și manager al Teatrului Dramaturgilor Români, nu a fost acceptat în procedură. Aplicându-se prevederile art. 19 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările ulterioare, s-a stabilit că la interviu sunt admiși candidații care au obținut în prima etapă cel puțin nota 7.
Comisia de evaluare a fost formată din figuri recunoscute în mediul teatral și cultural: Alexandru Boureanu, manager al Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova; Chiriac Constantin, director general al Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu și președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu; Răzvan-Ioan Dincă, regizor, producător și manager cultural, fost președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune în perioada 2021–2025; Florin Estefan, manager al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca; Ștefan Iordănescu, regizor cu experiență managerială la Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Bulandra din București și Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad; Anna Maria Popa, manager al Teatrului Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe; Erwin Șimșensohn, director general al Teatrului de Stat Constanța; Vasile Șirli, compozitor și producător muzical; și Marinela Țepuș, teatrolog și fost manager al Teatrului George Ciprian din Buzău și al Teatrului C.I. Nottara din București. Prezența acestor specialiști evidențiază importanța experienței în diverse tipuri de instituții culturale la evaluarea proiectelor pentru un teatru național.
Lista directorilor Teatrului Național arată etapele culturale și politice prin care a trecut instituția. Printre conducătorii de-a lungul timpului se numără Costache Caragiale și Ioan A. Wachmann (1852–1853), Costache Caragiale (1853–1855), Matei Millo (1855–1859, 1861–1866, 1870–1871), C. A. Rosetti (1859–1860), Direcția Comitetului Teatrelor (1860–1861), Costache Dimitriade (1866–1867), Matei Millo și Mihail Pascaly (1867–1868), Grigore Bengescu (1868–1870), Mihail Pascaly (1871–1874 și 1876–1877), Societatea Dramatică (1874–1875), Al. Odobescu (1875–1876), Ion Ghica (1877–1881), Constantin Cornescu (1881–1882), Grigore C. Cantacuzino (1882–1887 și 1889–1898), Constantin I. Stăncescu (1887–1888), Ion Luca Caragiale (1888–1889), Grigore C. Cantacuzino și Petre Grădișteanu (1898–1899), Scarlat Ghica (1899–1901), Ștefan Sihleanu (1901–1905), Alexandru Davila (1905–1908), Pompiliu Eliade (1908–1911), Ion Bacalbașa (1911–1912), A. Davila, I.A. Brătescu-Voinești, George Diamandi (1912–1914), George Diamandi (1914–1915), Alexandru Mavrodi (1915–1916, 1922–1923, 1931–1933), perioada ocupației germane (1917–1918), Constantin Rădulescu-Motru și I. Peretz (1918–1919), Ion Peretz și Victor Eftimiu (1919–1920), Victor Eftimiu (1920–1921), Victor Eftimiu și Al. Mavrodi (1921–1922), Ion Valjan (1923–1924), Corneliu Moldovanu și Ion Minulescu (1924–1925), Corneliu Moldovanu și Al. Hodos (1925–1927), Corneliu Moldovanu (1927–1928), Corneliu Moldovanu și Liviu Rebreanu (1928–1929), Liviu Rebreanu și Victor Eftimiu (1929–1930), Ion Grigore Periețeanu și Al. Mavrodi (1930–1931), Al. Mavrodi și Paul Prodan (1933–1934), Paul Prodan (1934–1937), Paul Prodan și Ion Marin Sadoveanu (1937–1938), Ion Marin Sadoveanu și Camil Petrescu (1938–1939), Camil Petrescu și Ion Marin Sadoveanu (1939–1940), Ion Marin Sadoveanu, Haig Acterian și Liviu Rebreanu (1940–1941), Liviu Rebreanu (1941–1944), Victor Eftimiu, Nicolae Carandino și Tudor Vianu (1944–1945), Ion Pas (1945–1946), Ion Pas și Zaharia Stancu (1946–1947), Zaharia Stancu (1947–1952), Ioan Popa (1952–1953), Vasile Moldoveanu (1953–1956), Ion Marin Sadoveanu (1956–1959), Zaharia Stancu (1959–1969), Radu Beligan (1969–1990), Andrei Șerban (1990–1993), Fănuș Neagu (1993–1996), Ion Cojar (1996–2001), Dinu Săraru (2001–2004), Ion Caramitru (2005–2021). După decesul lui Ion Caramitru, poziția de manager interimar a fost ocupată de Ioan Onisei, care a decedat în februarie 2022; funcția a fost preluată ulterior de Mircea Rusu, iar din aprilie 2023 este deținută de George Călin. Această succesiune reflectă atât continuitatea, cât și momentele de discontinuitate ale conducerii teatrului.
Nota minimă pentru promovare a fost 7. Sistemul de selecție pune accent pe criterii formale și pe transparență în evaluare, dar și pe capacitatea candidaților de a propune un proiect care să îmbine exigențele culturale cu funcționarea administrativă a unei instituții naționale. Cum considerați că ar trebui armonizate experiența artistică și competențele manageriale în alegerea conducerii unui teatru național?
Fii primul care comentează