De mai multe decenii, problemele legate de locuințe revin frecvent în dezbatere în Europa, iar un organism independent din cadrul Consiliului Europei vine acum cu propuneri concrete pentru a tempera creșterea costurilor: Comitetul European pentru Drepturi Sociale recomandă limitarea chiriilor, majorarea ajutoarelor și creșterea ofertei de locuințe sociale în statele care au semnat Carta Socială Europeană.
Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS), alcătuit din 15 experți care supraveghează aplicarea Cartei Sociale Europene, a publicat raportul de activitate pe 2024 în care evaluează răspunsurile statelor la criza puterii de cumpărare, alimentată în mare parte de inflație și de efectele războiului din Ucraina. Studiul ia în considerare măsurile adoptate în cele 41 de țări semnatare și constată că, în numeroase cazuri, intervențiile nu au fost suficiente pentru a soluționa problemele de acces la locuință. Din acest motiv, experții recomandă intervenții regulate pentru a menține un rezervor adecvat de locuințe sociale și pentru a evita situațiile de lipsă a adăpostului. De asemenea, subliniază că ajutoarele pentru locuință trebuie calibrate astfel încât să reflecte cheltuielile de locuire și să fie direcționate către categoriile cele mai expuse riscului de a nu-și permite un nivel de locuire suficient.
Printre propunerile concrete se numără plafonarea chiriilor ca măsură de urgență pentru a limita creșterea costurilor de închiriere și pentru a reduce riscul evacuărilor cauzate de neplata chiriei. Totodată, CEDS insistă ca autoritățile să adopte măsuri care să prevină evacuările forțate din cauza restanțelor, ceea ce implică politici preventive și scheme de sprijin rapid pentru persoanele aflate în dificultate.
Raportul nu se oprește doar la problema locuințelor. Având în vedere șocul inflaționist din 2022 până azi, CEDS recomandă și intervenții pe piața alimentară, precum plafonarea prețurilor la produsele de bază, dar pune accent în special pe consolidarea sistemelor de sprijin pentru grupurile vulnerabile. Un alt obiectiv esențial este asigurarea accesului securizat la energie: experții solicită garantarea unui acces stabil și la prețuri accesibile la energie, considerând energia un element crucial pentru protejarea drepturilor sociale prevăzute de Cartă.
În plus, raportul atrage atenția asupra salariilor: CEDS recomandă ca salariul minim să atingă cel puțin 60% din salariul mediu în fiecare stat, o țintă menită să reducă inegalitățile și să protejeze puterea de cumpărare a celor cu venituri reduse.
Aceste recomandări combină măsuri pe termen scurt, precum plafonarea prețurilor sau limitarea chiriilor, cu reforme pe termen mediu, cum ar fi extinderea locuințelor sociale și ajustarea mecanismelor de protecție socială. Ele pun accent pe politici publice proactive: prevenirea evacuărilor, direcționarea ajutoarelor către cei mai vulnerabili și asigurarea unor venituri minime care să corespundă costului real al traiului. În practică, implementarea acestor recomandări depinde de prioritățile și resursele fiecărui stat semnatar al Cartei și de capacitatea autorităților locale de a pune în aplicare scheme de sprijin complexe.
Raportul CEDS prezintă politici clare: plafonarea chiriei, creșterea ajutoarelor pentru locuință, extinderea ofertei de locuințe sociale, prevenirea evacuărilor, plafonarea prețurilor la alimente de bază, asigurarea accesului la energie la costuri accesibile și stabilirea unui salariu minim de cel puțin 60% din salariul mediu. Aceste măsuri sunt relevante pentru guverne, administrații locale și organizații care activează în domeniul incluziunii și protecției sociale. Un exemplu practic: dacă un stat introduce plafoane temporare la chirii și combină această măsură cu majorarea ajutoarelor pentru locuință și cu o campanie de construire sau renovare a locuințelor sociale, efectul asupra reducerii riscului de pierdere a locuinței poate fi mult mai mare decât cel al unei intervenții izolate.
Raportul ridică întrebarea în ce măsură intervențiile statelor pot atenua efectele unei inflații alimentate de factori externi, precum un conflict regional. Rămâne evident că protecția locuinței, accesul la energie și un venit minim adecvat sunt instrumente-cheie. Cum ar trebui autoritățile române să prioritizeze aceste recomandări în contextul actual și care ar fi primul pas realist pe care l-ar putea întreprinde?
pai e clar ca ceva trebuie facut dar nu e doar sa pui plafon si gata oamenii tot nu au unde locuiza si constructiile iau timp si bani stiu ca se poate interveni rapid cu ajutoare direcţionate catre cei mai vulnerabili si scheme de preventie ptr evacuari gen mediere si plata in rate a restantelor dar si stimulente pt refurbizare blocuri vechi sa apară rapid locuinţe sociale plus taxe mai mari pt proprietarii cu multe chirii aiurea ca sa se mute banii spre locuinţe sociale daaa nu e simplu dar un start realist ar fi cresterea imediata a ajutoarelor de urgenta si mecanisme clare de prevenire a evacuărilor apoi plan pe 2 ani pt constructii sociale vezi să nu se piardă banii pe birocraţie și cine știe poate funcționează dacă există voință politică și control real la cheltuieli
Plafonarea chiriei, combinată cu majorarea ajutoarelor şi creşterea locuinţelor sociale, pare un pas realist; cum se asigură însă finanţarea pe termen lung?
daaaa, si cine plateste toate astea? statul? pai avem spitale pline, drumuri moca? nu.
plafonat chirii ok, dar fara locuinte sociale nu tine. pt inceput: teren public dat gratis pt blocuri sociale, solutii rapide, nu hârtii.
si ajutoare direct la chirie, nu 6 luni pana raspund aia de la primarie. prevenire evacuari: consiliere + bani urgenta.
salariu minim = 60% din medie? bun, dar aplicati si controale la firme sa nu fenteze.
si nu mai vorbiti doar, faceti un pilot pe 2 orase, vezi rezultate rapid. vezi sa nu…
da, bine ar fi; după atâţia ani, chirii decente, pt bătrâni e ok.
pai, sincer, mi se pare ok ideea cu plafonarea chiriei ca soluție temporară, dar nu e totul. dacă pui limită la chirii și nu faci nimic cu oferta, proprietarii vor găsi scurtături: renovări forțate, vânzări, sau pur și simplu nu mai iau chiriași. deci trebuie combo: plafoane temporare + ajutoare directe la oameni + investit serios în locuințe sociale.
si altceva: ajutorul pentru locuință trebuie ajustat la realitate, adică să țină cont de utilități, nu doar chirie. energia e mare problemă — subvențiile la energie pentru cei vulnerabili ar trebui conditionate, nu date la toată lumea. vezi să nu… faci pomană generală că apoi bugetul sare.
totodată, prevenirea evacuărilor e esențială. programe de mediere, plata eşalonată a restanțelor, consiliere financiară, chestii practice care chiar să prevină pierderea casei. cetățenii ăștia nu au nevoie doar de bani o dată, ci de stabilitate pe termen mediu.
un pas realist pentru ro? începi cu pilot: într-un oraș mai mare (ex: Cluj sau Iași sau chiar un sector din București) pui plafoane temporare + crești ajutorul pentru locuință la cei sărmani + finanțezi 200-400 locuințe sociale renovate/noi. monitorizezi 6-12 luni. vezi impactul și extinzi. nu te arunci pe național din prima, că se face praf.
și să nu uit: salariul minim real trebuie corelat cu piața, 60% din media suna ok dar trebuie gradual, altfel firmele mici o să sufere. susțin politici mixte, nu doar una singură.
orice faci, trebuie transparență și control, ca banii să ajungă la cine trebuie — chestii simple: registre publice, audit, ONG-uri implicate. daaa, pare mult, dar altfel rămânem la soluții cosmetice.