Parlamentarii s-au organizat pentru o problemă sensibilă: la București a fost creată o comisie specială denumită România fără violență domestică, menită să abordeze și să reducă cazurile de violență în familie și să propună modificări legislative concrete, inclusiv introducerea unei fapte distincte în Codul penal pentru uciderea femeilor. Inițiativa reaprinde discuții pe teme care, de-a lungul anilor, au mobilizat societatea civilă, ONG-urile și instituțiile statului în încercarea de a elimina practici vechi și tolerate tacit.
Comisia va fi condusă de deputata PNL Alina Gorghiu și a primit un sprijin neobișnuit de mare: 222 de deputați și senatori din toate grupurile parlamentare au semnat pentru înființare. Vor face parte 25 de membri ai Parlamentului, iar comisia are un mandat inițial de 12 luni, cu posibilitate de prelungire dacă se va constata necesitatea. Formalitățile s-au finalizat în Parlament, iar procedura de constituire a avut loc într-un plen reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Gorghiu a declarat că i se pare o onoare să conducă această structură și a subliniat că misiunea comisiei va fi clară: evaluarea legislației, avizarea inițiativelor aflate în dezbatere și propunerea de măsuri pentru combaterea violenței domestice și a violenței de gen.
Contextul care a grăbit această decizie nu e unul teoretic: cifrele indică o problemă reală și în creștere. În primele șase luni ale anului au fost raportate peste 61.000 de cazuri de violență domestică, iar nerespectarea ordinelor de protecție a crescut cu 110, 9% în ultimii patru ani. Gorghiu a folosit aceste date pentru a argumenta necesitatea intervenției parlamentare: ceea ce există acum nu e suficient, iar fenomenul nu mai poate fi ignorat sau ascuns. Comisia promite că nu va avea tabuuri și că va asculta direct victimele, organizațiile neguvernamentale și specialiștii, pentru a elabora măsuri practice, adaptate realității de pe teren.
Pe lângă propunerea pentru o incriminare separată a uciderii femeilor în Codul penal, comisia urmărește alinierea legislației la standardele europene și internaționale, îmbunătățirea protecției victimelor, sporirea eficienței aplicării legii și consolidarea cooperării interinstituționale. Inițiativa a avut ecou și din partea unor voci publice și instituții, precum Agenția pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, care susține necesitatea introducerii femicidului în legislația penală. Deputata a menționat că rolul comisiei este atât preventiv, cât și legislativ: analiza problemelor, propunerea de soluții și monitorizarea implementării.
În spațiul public, declarații precum cea a primarului Nicușor Dan au întărit ideea că statul trebuie să intervină rapid atunci când există amenințări sau acte de violență împotriva persoanelor vulnerabile. Reprezentanții comisiei au promis că vor lua în considerare recomandările societății civile, dar și datele statistice care reflectă amploarea fenomenului. Practic, se urmărește crearea unui cadru coerent care să facă aplicarea legii mai eficientă și accesul la protecție mai facil pentru cei afectați.
Inițiativa reprezintă un pas legislativ semnificativ: o comisie specială care concentrează atenția Parlamentului asupra violenței domestice, elaborează propuneri legislative și urmărește implementarea lor. Pe termen scurt, munca comisiei va cuprinde audieri, consultări cu ONG-uri și experți și evaluări ale legislației existente. Pe termen lung, se mizează pe modificări concrete în Codul penal și pe o colaborare mai strânsă între instituții pentru a reduce riscul recidivei și pentru a asigura o mai bună protecție a victimelor.
Datele oficiale și angajamentul parlamentar fac din această comisie o platformă relevantă pentru reforme: peste 61.000 de cazuri raportate în jumătate de an și o creștere importantă a nerespectării ordinelor de protecție sunt aspecte greu de trecut cu vederea. Propunerea de a incrimina separat uciderea femeilor apare într-un context care cere măsuri urgente de protecție și claritate legislativă.
Alina Gorghiu va coordona activitatea unui grup parlamentar larg susținut, iar unul dintre obiectivele clare este aducerea în prim-plan a experiențelor victimelor și a recomandărilor ONG-urilor. Comisia funcționează pe un termen temporar, dar cu posibilitate de prelungire, ceea ce înseamnă că, dacă se demonstrează utilitatea, demersul legislativ poate continua dincolo de primul an.
Comisia România fără violență domestică pornește de la cifre concrete: 61.000 de cazuri în șase luni și o creștere de 110, 9% a nerespectării ordinelor de protecție în patru ani. Această inițiativă legislativă aduce în discuție propuneri precum incriminarea separată a uciderii femeilor, audierea victimelor și întărirea cooperării între instituții. Ce măsuri concrete crezi că ar trebui luate pentru ca aceste propuneri să devină eficiente în viața de zi cu zi?
si bine ca s-au trezit. dar nu ajunge doar o comisie si vorbe. sa fie legi clare, pedepse pe masura si aplicare rapida. ordine de protectie sa fie reale, nu hartii. puneti camere in zonele cu risc, politie sa raspunda imediat, nu dupa 48h. refugii cu locuri reale, finantare constanta, nu proiecte pe 6 luni. educatie in scoli, barbati sa invete respectul de mici. programe de reabilitare pt agresori, dar cu controale dure. statistici publice, transparente, actualizate lunar. si daca vreti sa incriminati femicidul, faceti-o corect: definitii clare, agravante la recidiva, confiscarea bunurilor la crime de gen. altfel ramanem doar cu vorbe si postari. vezi sa nu…