Comisia Europeană propune reguli practice pentru alimentele din instituțiile publice: cine le pregătește, ce ar trebui incluse și unde se aplică, în școli, spitale, cantine sau la automate. Subiectul nu e nou: evoluția politicilor alimentare publice merge de la porții standard la preocupări privind sănătatea publică și mediul, iar acum Bruxelles-ul vine cu un pachet mai structurat care leagă nutriția de sustenabilitate.
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a lansat un raport care descrie cum pot fi organizate mese mai sănătoase și mai durabile în instituțiile publice, concentrându-se pe modul în care acestea achiziționează, procură și gestionează alimentele și băuturile. Practic, sunt recomandări aplicabile autorităților naționale, regionale și locale care se ocupă de aprovizionarea pentru școli, spitale, birouri publice, servicii de catering și automate.
Propunerile vizează atât sănătatea consumatorilor, cât și diminuarea impactului asupra mediului. Printre criteriile propuse se numără agricultura ecologică, comerțul echitabil, pescuitul și acvacultura durabile, standarde de bunăstare animală, măsuri pentru reducerea risipei alimentare și formarea personalului din sectorul alimentar. Raportul pune accent pe lanțuri scurte de aprovizionare și practici agricole sustenabile, precum și pe condițiile de muncă și incluziunea grupurilor vulnerabile.
Recomandările nutriționale sunt în concordanță cu ghidurile actuale din statele membre: mai multe fructe și legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe; reducerea aportului de sare, zahăr, grăsimi saturate, alcool și carne roșie sau procesată. Aceste schimbări oferă beneficii duble: pentru sănătate și pentru mediu. Raportul subliniază, totodată, necesitatea adaptării ofertelor alimentare la grupurile țintă ale contractelor, copii, persoane vârstnice, pacienți spitalizați, pentru prevenirea bolilor netransmisibile și pentru a răspunde nevoilor nutriționale specifice.
Ghidul este conceput ca un instrument practic: criteriile sunt prezentate într-o listă aplicabilă pentru achiziții de alimente, servicii alimentare sau automate, oferind autorităților flexibilitatea de a selecta și adapta măsurile potrivite contextului local. Fiecare criteriu include mecanisme clare de verificare și monitorizare, scheme de certificare, declarații și exemple din practică, pentru ca implementarea să nu rămână doar teoretică.
Raportul oferă și instrumente adiționale pentru implementare: evaluarea ciclului de viață pentru identificarea impacturilor asupra mediului, ghiduri pentru criterii nutriționale și proceduri de monitorizare și evaluare. Documentul pune accent și pe importanța dialogului cu piața și a implicării părților interesate: criteriile vor funcționa doar dacă există dezvoltare de capacități la nivel local, implicarea furnizorilor și un cadru politic coerent.
Propunerea scoate în evidență ideea că achizițiile publice pot fi un instrument strategic pentru schimbări sistemice: nu e vorba doar despre ce se servește într-o cantină azi, ci despre cum deciziile de cumpărare influențează practicile agricole, condițiile de muncă, lanțurile de aprovizionare și sănătatea populației pe termen lung. Raportul oferă detalii practice, de la criterii pentru produse bio și etice, la metode de prevenire a risipei, și prezintă modele de verificare deja utilizate în diverse țări. Cum ar arăta în practică: școli care optează pentru furnizori locali certificați, spitale care adaptează meniurile pentru pacienți și automate care oferă alternative mai sănătoase, toate monitorizate prin scheme clare.
Raportul JRC propune un set de reguli și instrumente menit să schimbe modul în care instituțiile publice se aprovizionează, iar succesul depinde de implementare: autorități care adoptă criteriile, furnizori care se certifică și mecanisme eficiente de monitorizare. Creșterea ponderii produselor biologice, reducerea cărnii procesate din meniuri sau introducerea unor sisteme de raportare pentru risipa alimentară sunt măsuri concrete care pot fi urmărite rapid și ale căror efecte pot fi cuantificate. Credeți că autoritățile locale din România vor adopta astfel de criterii pentru școli și spitale?
Fii primul care comentează