De la Tratatul de la Roma până la discuţiile despre pieţe globale, schimburile comerciale au conturat relaţii politice şi economice. În prezent, Comisia Europeană solicită statelor membre să ratifice acordul comercial cu Mercosur, o înţelegere care uneşte UE cu Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay şi care oferă atât oportunităţi pentru exportatorii europeni, cât şi garanţii pentru agricultori.
Miercuri, comisarii europeni au aprobat textul acordului, un pas procedural crucial înainte ca tratatul să fie supus votului celor 27 de state membre şi al eurodeputaţilor în lunile următoare. Până acum, Franţa a fost principalul opozant din rândul ţărilor UE, exprimând îngrijorări privind efectele asupra fermelor locale. Ca răspuns, Bruxellesul a anunţat că va însoţi acordul cu un act juridic menit să întărească măsurile de protecţie pentru produsele europene considerate sensibile. Practic, executivul european promite intervenţii de salvare dacă importurile afectează negativ anumite sectoare: carne de vită, produse avicole, zahăr şi etanol. Parisul a reacţionat pozitiv la această propunere, iar Sophie Primas, purtătoare de cuvânt a guvernului francez, a afirmat că UE a luat în calcul rezervele Franţei, deşi guvernul trebuie încă să studieze în detaliu clauza de salvgardare.
Comisia solicită ca aprobarea să vină cât mai curând, ideal până la sfârşitul anului 2025, când preşedinţia rotativă a Mercosur va reveni preşedintelui brazilian Lula. Un oficial european a subliniat că nu sunt motive pentru a întârzia, invocând necesitatea diversificării parteneriatelor comerciale într-un context global tensionat, marcat de competiţia agresivă a Chinei şi de majorarea tarifelor pentru produsele europene în Statele Unite sub administraţia lui Donald Trump. Mesajul este limpede: Europa caută parteneri de încredere şi pieţe suplimentare.
Din perspectivă economică, acordul ar facilita exporturi europene importante: autoturisme, echipamente, vinuri şi băuturi spirtoase către cele patru ţări sud-americane. În schimb, UE ar urma să importe mai uşor carne, zahăr, orez, miere şi soia din Mercosur, ceea ce stârneşte temeri privind posibila subminare a unor sectoare agricole europene. Ursula von der Leyen a rezumat poziţia Comisiei printr-un mesaj despre consolidarea schimburilor, diversificarea parteneriatelor şi crearea de noi oportunităţi comerciale.
Politica comercială europeană se joacă aici fin: pe de o parte sunt marile companii care pot valorifica deschiderea pieţelor pentru autoturisme şi băuturi, pe de altă parte sunt fermele care cer măsuri concrete de protecţie pentru a nu pierde teren. Actul juridic promis funcţionează ca un tampon politic, o garanţie scrisă menită să diminueze temerile ţărilor mai sensibile la concurenţa externă. Totuşi, decizia finală va aparţine guvernelor naţionale şi Parlamentului European, iar calendarul ambiţios al Comisiei arată că Bruxellesul vrea un rezultat rapid.
Eficienţa clauzei de salvgardare în practică va influenţa şi menţinerea sprijinului francez şi al altor state reticente. Pe scurt, este vorba despre un echilibru între deschidere comercială şi protecţie sectorială, între considerente geopolitice şi interese economice concrete. Dezbaterea implică nume mari şi volume semnificative, de la automobile şi vinuri până la cantităţi de carne şi soia importate.
Ursula von der Leyen a formulat proiectul astfel: mai multe pieţe pentru exportatori şi relaţii comerciale consolidate. În schimb, Franţa şi alţi producători agricoli aşteaptă clarificări privind mecanismele care să-şi protejeze fermele. Rămâne de văzut dacă actul juridic anunţat va fi suficient pentru a echilibra poziţiile naţionale şi pentru a accelera aprobarea până la sfârşitul lui 2025, aşa cum doreşte Comisia.
Acordul Mercosur-UE se află aşadar la o răscruce: promite acces pentru vinuri şi maşini europene şi o creştere a importurilor de carne, zahăr, orez şi soia din America de Sud. Rămâne de urmărit modul în care vor funcţiona garanţiile pentru sectoarele sensibile şi dacă acestea vor linişti reticenţele, în special ale Franţei. Ce părere ai: sunt suficiente măsurile anunţate pentru a proteja fermierii europeni fără a împiedica deschiderea economică?
nu prea cred că simple clauze o să țină, prea multe portițe; fermierii mici vor pierde, iar banii vor merge la companii mari, vezi Brazilia care produce ieftin, deci… ms pentru idei dar nu e de ajuns