Comisia Europeană a amendat Google cu 2, 95 miliarde de euro pentru practici considerate abuzive pe piața tehnologiilor de publicitate digitală, acuzând compania de favorizarea propriilor servicii de adtech în detrimentul concurenței. Decizia, rezultată dintr-o investigație anterioară, obligă Google să înceteze aceste practici de auto-preferențiere și să adopte măsuri care să reducă conflictele de interese din acest sector.
Nu e o noutate: de ani buni, autoritățile europene monitorizează modul în care marile platforme valorifică poziția lor pentru a-și întări avantajele. În 2017, Comisia a aplicat o amendă record de 4, 34 miliarde de euro legată de Android. În 2018 și 2019 au urmat alte sancțiuni pentru restricții în comparatoare de prețuri și pentru afișarea reclamelor în paginile cu rezultate. Aceste cifre arată că disputa cu Google privind concurența digitală e recurentă și a modelat reglementarea pieței online în ultimul deceniu.
Decizia recentă susține că Google, prin serviciile sale de cumpărare și vânzare de reclame, ar fi creat avantaje nejustificate pentru propriile produse, afectând astfel transparența și concurența în lanțul valoric al publicității digitale. Reprezentanții Comisiei au considerat necesară nu doar sancțiunea financiară, ci și impunerea unor schimbări operaționale menite să limiteze posibilitatea ca Google să favorizeze propriile servicii în viitor.
Google a reacționat rapid. Lee-Anne Mulholland, responsabilă globală pentru afaceri de reglementare, a declarat că decizia este greșită și va fi atacată în apel. Google susține că amenda nu are fundament și că măsurile impuse ar afecta negativ mii de afaceri europene, îngreunându-le monetizarea. Compania mai afirmă că piața oferă tot mai multe alternative pentru servicii de adtech și că furnizarea simultană de servicii pentru cumpărători și pentru vânzători de publicitate nu este în sine anticoncurențială.
Investigația are rădăcini în iunie 2023, când Comisia a notificat Google cu privire la concluziile preliminare, apreciind că anumite practici în adtech încalcă normele UE privind concurența. Google a respins atunci concluziile, considerând interpretarea autorităților eronată. Rămâne de văzut cum vor cântări instanțele europene argumentele tehnice și economice în apel.
În paralel, în Franța, CNIL a dat o amendă de 325 milioane de euro pentru afișarea de reclame în corespondența Gmail fără consimțământ și pentru încălcări ale regulilor privind cookie-urile. Acțiunea evidențiază alte dimensiuni ale responsabilității platformelor: nu doar concurența, ci și protecția datelor personale sunt intens supravegheate.
Sancțiunile repetate aplicate Google în ultimii ani reflectă două tendințe: pe de o parte, autoritățile europene intensifică reglementarea comportamentului actorilor digitali; pe de altă parte, companiile vizate contestă frecvent aceste decizii, generând bătălii juridice îndelungate. Pentru editori, agenții și cumpărătorii de publicitate, schimbările pot aduce atât oportunități noi, cât și perioade de adaptare la cerințe sporite de transparență și separare a funcțiilor.
Decizia Comisiei ridică întrebări practice: cum vor arăta noile mecanisme pentru a preveni auto-preferențierea, ce instrumente alternative vor prinde tracțiune pe piață și cât va dura până când schimbările se vor vedea în procesele de cumpărare și vânzare a inventarului publicitar. Pe lângă latura concurențială, sancțiunea din Franța reamintește firmelor că regulile privind consimțământul și cookie-urile rămân esențiale pentru derularea campaniilor digitale.
Combinația dintre sancțiuni financiare și măsuri structurale adoptată de Comisie indică faptul că reglementatorii urmăresc să schimbe comportamentul pe termen lung, nu doar să aplice pedepse punctuale. Pentru piața europeană de publicitate digitală, acest lucru poate accelera interesul pentru piețe și tehnologii alternative, dar poate genera și o perioadă de incertitudine în care actorii vor urmări îndeaproape implementarea măsurilor. Dincolo de procese juridice și amenzi, miza rămâne crearea unui ecosistem transparent, competitiv și conform regulilor de protecție a datelor.
Suma de 2, 95 miliarde de euro, decizia Comisiei și amenda CNIL de 325 milioane de euro constituie repere concrete ale stadiului actual al reglementării platformelor digitale în UE. Cum credeți că vor influența aceste sancțiuni strategiile agențiilor de publicitate și ale editorilor?
Fii primul care comentează