Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a primit aprobarea finală din partea Comisiei Europene, veste transmisă de la București după o rundă de negocieri și ajustări menite să transforme propunerea inițială într-un pachet mai echilibrat și realizabil. De la istoricul fondurilor europene până la decizii recente privind infrastructura și sănătatea, PNRR a fost permanent în centrul atenției politice și tehnice, acum devine clar ce sume și ce proiecte vor fi sprijinite.
Versiunea finală aprobată de Comisia Europeană plasează România la o sumă totală de 21, 41 miliarde euro, împărțită în 13, 57 miliarde euro granturi și 7, 84 miliarde euro împrumuturi. Ministrul Pîslaru a precizat că documentele oficiale sunt deja disponibile pe site-ul Comisiei, iar următorul pas este aprobarea formală la nivelul Consiliului ECOFIN. Pe scurt, nu mai este doar o hartă, ci aproape semnată și validată.
Negocierile au produs schimbări concrete care influențează modul de finanțare a proiectelor. Un element semnificativ este finanțarea autostrăzii A7: suma de 2, 17 miliarde euro a fost transferată integral din împrumuturi în granturi, reducând astfel presiunea asupra bugetului viitor. De asemenea, proiectele de reabilitare energetică a clădirilor, în valoare de 1, 39 miliarde euro, au fost transformate de asemenea în granturi. Acestea sunt două exemple clare în care ajustările au ușurat povara financiară a statului.
PNRR păstrează investiții strategice în digitalizare, cu priorități precum automatizarea administrației publice și finalizarea cloud-ului guvernamental, măsuri care ar trebui să faciliteze pe termen lung interacțiunea cetățeanului cu instituțiile statului. În domeniul sănătății, sunt prevăzute finanțări pentru opt unități spitalicești importante, iar planul include și o investiție nouă pentru achiziția a 1.200 de ambulanțe, dovadă că planul nu se limitează la drumuri și servere, ci vizează și servicii esențiale pentru populație.
Pîslaru a menționat că, până în prezent, România a încasat 10, 72 miliarde euro, adică aproape jumătate din alocarea totală a PNRR. El și-a exprimat recunoștința față de echipa ministerului, față de prim-ministrul Ilie Bolojan, colegii miniștri și experții din celelalte ministere, precum și față de partenerii din Comisia Europeană, subliniind că procesul a fost unul de cooperare intensă. Din perspectiva sa, efortul a transformat un plan supradimensionat într-unul echilibrat, funcțional și durabil, care protejează bugetul de stat și aduce investiții palpabile.
Aprobarea Comisiei Europene constituie un pas important, însă formalitatea finală rămâne la ECOFIN; între timp, statutul oficial al documentelor este public pe platformele europene. Pentru public, cifrele cheie de reținut sunt 21, 41 miliarde euro total, din care 13, 57 miliarde granturi și 7, 84 miliarde împrumuturi, iar din această sumă au fost deja încasate 10, 72 miliarde euro. Aceste date ilustrează direcțiile financiare și proiectele prioritare pe termen scurt și mediu.
Dincolo de cifre, implicațiile concrete sunt vizibile: A7 și cele 1.200 de ambulanțe sunt exemple tangibile ale modului în care fondurile europene vizează infrastructura și serviciile. Finalizarea cloud-ului guvernamental și automatizarea administrației pot modifica felul în care cetățenii interacționează cu statul, iar transformarea unor părți semnificative ale finanțării din împrumuturi în granturi reduce povara bugetară viitoare.
Comisia Europeană a publicat documentele, iar ECOFIN urmează să ofere avizul final; până atunci planul rămâne supus monitorizării și implementării etapizate. Ce proiect din PNRR credeți că va fi cel mai vizibil în viața de zi cu zi a românilor, autostrada A7, modernizarea spitalelor, cele 1.200 de ambulanțe sau digitalizarea administrației?
Fii primul care comentează