România și Republica Moldova au reușit să introducă cobza, instrumentul tradițional cu corp în formă de pară, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO, iar hotărârea a fost luată la New Delhi, în cadrul reuniunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvaguardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. De la balade interpretate la sărbători locale până la reactualizări de repertoriu în mediul urban, cobza a fost prezentă în viața muzicienilor din zonă și a devenit un semn sonor care conectează generațiile, arătând că patrimoniul cultural se formează atât în sate, cât și în orașe.
Dosarul intitulat Cobza, know‑how tradițional, meșteșug și muzică a fost depus de ministerele culturii din România și Moldova și a primit aprobarea unanimă a celor 24 de state membre ale Comitetului, ca urmare a unei sesiuni în care au fost evaluate 54 de candidaturi între 8 și 13 decembrie. Ministerele au subliniat rolul cobzei ca generator de repertoriu transmis oral, dar și faptul că instrumentul este activ: e folosit de interpreți din diferite generații, atât în mediul rural, cât și în cel urban, iar multe exemplare se confecționează local. Alături de vioară, cobza apare frecvent în ansambluri tradiționale și contribuie la coeziunea comunităților și la transmiterea intergenerațională a tehnicilor muzicale.
Prezența pe listă ar trebui să amplifice vizibilitatea internațională a cobzei și să consolideze inițiativele de protejare: specialiștii menționează stimularea interpretării, a educației muzicale, a cercetării și a dezvoltării artistice, dar și recunoașterea competențelor meșteșugărești legate de instrument. Un aspect remarcat de diplomați și oficiali este creșterea interesului din partea femeilor și fetelor, care diversifică portretul executanților; ambasadorul Simona‑Mirela Miculescu a evidențiat transformarea acestui domeniu, arătând că practicarea cobzei nu mai este percepută ca exclusiv masculină, ci devine un spațiu deschis pentru creativitate și reinventare identitară.
Cobza este acum al cincilea element înscris în comun de România și Moldova, alături de tradiția de primăvară Mărțișor, grupul masculin Colindat, tehnicile tradiționale de realizare a saltei din trestie și arta bluzei cu mânecă brodată. Recunoașterea comună reafirmă legăturile culturale transfrontaliere și creează un cadru pentru proiecte comune de formare, conservare și promovare, ce pot include ateliere, festivaluri sau programe școlare dedicate instrumentelor tradiționale.
Cobza a fost înscrisă pe Lista Reprezentativă a UNESCO pe 9 decembrie la New Delhi. Inscrierea reflectă cooperarea culturală între state și importanța măsurilor practice de salvaguardare, nu doar a titlurilor; proiectele viitoare pot viza restaurarea instrumentelor, documentare audio și programe de transmitere a meșteșugului către tineri. Decizia arată și modul în care patrimoniul imaterial poate deveni un subiect politic și cultural comun, oferind oportunități de finanțare și vizibilitate pentru interpreți și constructori de instrumente.
Ce piese sau interpreți locali ați dori să vedeți promovați mai mult în urma acestei recunoașteri?
Fii primul care comentează