Franța a organizat la Paris o reuniune în care lideri și aliați au discutat despre posibile garanții de securitate pentru Ucraina, în contextul unui potențial armistițiu cu Rusia. De la începuturile diplomației moderne până la alianțele contemporane, astfel de demersuri urmăresc echilibrul între descurajare și sprijin concret; în prezent, 26 de state promit o contribuție coordonată, inclusiv prezență militară „la sol, pe mare sau în aer”, pentru a susține o încetare a focului.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că 26 de state s-au angajat să participe la o forță de reasigurare care să fie disponibilă în cazul unei viitoare încetări a focului. El a subliniat că această forță nu are scopul de a iniția un conflict împotriva Rusiei, ci de a asigura securitatea pe teren pentru a face o posibilă înțelegere mai credibilă. Macron a transmis și un mesaj direct către Statele Unite: Washingtonul a fost deja implicat în discuții și își va finaliza planificarea împreună cu partenerii europeni. De asemenea, a menționat că europenii sunt pregătiți să impună sancțiuni suplimentare, coordonate cu SUA, dacă Rusia continuă să refuze pacea.
Volodimir Zelenski a spus că Ucraina și partenerii săi au ajuns la o poziție comună privind cadrul general al garanțiilor de securitate. Urmează ca fiecare țară care a acceptat să contribuie să pregătească documentele necesare. Președintele ucrainean a mai afirmat că o armată ucraineană puternică trebuie să rămână în centrul oricărui astfel de angajament și a îndemnat firmele europene de apărare să funcționeze la capacitate maximă, un apel adresat atât industriei, cât și diplomației.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, a evidențiat că aliații reuniți în Coaliția Voinei acționează pentru a consolida garanțiile de securitate în aer, pe mare și la sol, concomitent cu presiunea economică asupra Rusiei prin sancțiuni adiționale. Pe platforma X a precizat că Rusia trebuie să înceteze imediat uciderile, un mesaj ferm transmis după discuțiile de la Paris.
Inițiativa Coaliția Voinei reunește în total 31 de țări, printre care și România, și este condusă de Regatul Unit și Franța. Proiectul a fost anunțat pe 2 martie de premierul britanic Keir Starmer, după summitul de la Londra, cu obiectivul declarat de a securiza viitorul și de a facilita negocierile de pace între Kiev și Moscova. Scopul este ca, după un armistițiu sau un acord de pace, Ucraina să beneficieze de garanții de securitate suficient de puternice pentru ca acel acord să fie durabil.
Pe 18 august, președintele american Donald Trump a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru eforturile europene privind aceste garanții de securitate, indicând disponibilitatea Statelor Unite de a participa la implementarea lor după o încetare a focului sau un acord de pace.
Această inițiativă scoate în evidență două elemente concrete: angajamentul a zeci de state pentru o forță de reasigurare și coordonarea sancțiunilor internaționale ca mijloc de presiune. Există un plan clar, documentele pentru garanții trebuie pregătite de fiecare stat participant, și o condiție esențială: securitatea Ucrainei va fi fundamentată pe capacitatea sa militară proprie, susținută de aliați precum Franța, Regatul Unit și SUA. Rămâne de văzut cum vor funcționa, în practică, patrulele aeriene sau desfășurările navale anunțate, la fel cum va fi de urmărit în ce măsură sancțiunile coordonate vor influența deciziile politice de la Moscova.
Ce părere ai despre ideea unei forțe de reasigurare internaționale care să fie prezentă „la sol, pe mare și în aer” în Ucraina?
Ce părere aveți, realist vorbind: o forță de reasigurare cu 26+ țări, la sol/pe mare/în aer, chiar poate împiedica reînceperea luptelor în Ucraina sau riscăm doar să escaladăm tensiunile fără un mecanism clar de impunere și retragere?