Alegerile pentru Primăria Capitalei vor avea loc pe 7 decembrie, decizia fiind luată în discuțiile din coaliție, o hotărâre care aduce în prim-plan tensiuni și negocieri privind candidații și comportamentul partidelor în campanie. Din experiență știm că fixarea unei date electorale determină ajustarea planurilor politice: la fel ca înainte, când partidele au purtat negocieri pentru candidați și alianțe, acum s-a discutat despre evitarea retragerilor reciproce care ar putea modifica echilibrul forțelor.
Sursele citate de Digi24 afirmă că data a fost convenită în ședința de coaliție, după evaluarea mai multor opțiuni. Propunerea inițială ar fi venit din partea PNL, susținută de figuri precum premierul Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, iar decizia finală a stabilit ca alegerile să se desfășoare pe 7 decembrie. Procedural, Hotărârea de Guvern care fixează data trebuie adoptată cu cel puțin 30 de zile înainte de scrutin, astfel că executivul urmează să publice în curând calendarul electoral oficial, practic, începe numărătoarea inversă pentru campanii și formalități.
Partea complicată provine din jocurile interne ale coaliției. PSD a cerut introducerea unei anexe la programul de guvernare care să garanteze clar că PNL și USR nu se vor retrage unul în favoarea celuilalt la alegerile pentru Primăria Capitalei. Social-democrații și-au exprimat teama că o eventuală colaborare între cele două partide ar putea marginaliza PSD din guvernare, iar solicitarea lor reflecta dorința de a evita scenarii care să dezechilibreze raportul de forțe. Sursele menționează că cererea nu a fost acceptată, însă coaliția a ajuns la un compromis: fiecare partid va rula propriul candidat la scrutinul din 7 decembrie.
Pe lângă hotărârea referitoare la candidați, partidele au convenit, tot potrivit surselor, să nu se atace reciproc în campanie, iar conducerile formațiunilor vor răspunde pentru menținerea disciplinei interne. Aceasta înseamnă că, în teorie, vom asista la o competiție cu limite stabilite între partidele din coaliție, menită să prevină fricțiuni ce ar putea destabiliza guvernarea. Rămâne de văzut cât de fezabilă este o astfel de înțelegere în realitatea unei campanii electorale, unde retorica devine adesea mai dură decât promisiunile din săli.
Din informațiile publicate inițial rezultă că discuțiile au inclus mai multe alternative pentru data alegerilor, iar varianta finală a fost acceptată ca parte a compromisurilor dintre lideri. Reamintim: legislația impune adoptarea actului care stabilește data cu cel puțin 30 de zile înainte, astfel încât aprobarea guvernamentală urmează să oficializeze 7 decembrie. Numele premierului Ilie Bolojan și al lui Sorin Grindeanu au fost legate de propunerea datei, ceea ce arată implicarea conducerii în decizia privind scrutinul.
Discursul politic și pașii procedurali din aceste zile ilustrează cum coalițiile caută un echilibru între competiție și coabitare. Alegerea datei, dorința PSD de garanții și angajamentul formal al partidelor de a nu se ataca reciproc sunt semne ale unei cooperări negociate, dar istoricul politic arată că astfel de acorduri pot fi greu de păstrat sub presiunea campaniei. Exemple concrete: data stabilă, 7 decembrie; intervențiile lui Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu; solicitarea PSD pentru anexă la programul de guvernare; respingerea acelei cereri și, în schimb, promisiunea ca fiecare partid să aibă propriul candidat.
Cât vor afecta aceste aranjamente rezultatul și stabilitatea coaliției rămâne un test politic semnificativ pentru acest an. Tu ce crezi: poate o regulă internă pe hârtie să domolească rivalitățile reale dintr-o campanie municipală?
Fii primul care comentează