Anul 2025 marchează un sfert de secol de la deschiderea arhivelor Securității, iar la Palatul Parlamentului și în Aula Academiei Române se reunesc oficiali, foști deținuți politici, istorici și arhiviști pentru a discuta memoria comunistă, deconspirarea și importanța documentelor în întărirea democrației. Evenimentul aduce împreună reprezentanți ai instituțiilor cheie ale statului și experți din țară și regiune, într-un context care amintește de procesul de transparentizare inițiat după 1989 și de exemple europene precum dezvăluirile din arhivele fostei Stasi.
Prima zi, marți, 25 noiembrie 2025, are loc la Palatul Parlamentului, în sala C.A. Rosetti, și debutează la ora 10:00 cu sesiunea festivă de deschidere programată până la 12:30. Vor lua cuvântul Președintele României Nicușor Dan, Președintele Senatului Mircea Abrudean, Președintele Camerei Deputaților Sorin-Mihai Grindeanu și Primul Ministru Ilie Bolojan, alături de reprezentantul Fundației Konrad Adenauer, directorul Stefan Hofmann, de Niculina Moica, președinta Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, și de președintele CNSAS, dr. Constantin Buchet. După pauza de cafea din holul sălii, programul continuă cu o masă rotundă între 13:30 și 15:30 dedicată rolului arhivelor în reconstrucția societății democratice, moderată de Ion M. Ioniță; la discuții participă directori ai unor arhive naționale și instituționale precum prof. dr. Igor Cașu de la Agenția Națională a Arhivelor din Chișinău, dr. Cristian Anița de la Arhivele Naționale ale României, reprezentanți ai arhivelor SRI și SIE, comandorul Marius Croitoru de la arhiva MApN, Claudiu Românu, director la Penitenciarul Jilava, și dr. Laura Cornea, membră în Colegiul CNSAS. Ziua se încheie cu alocuțiunile foștilor președinți ai CNSAS, prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru și dr. Claudiu Secașiu.
A doua zi, miercuri, 26 noiembrie 2025, lucrările se mută în Aula Academiei Române și încep la ora 10:00 cu discursul de deschidere al președintelui Academiei, acad. Ioan-Aurel Pop. Panelul I, programat între 10:15 și 12:00, are ca temă deconspirarea și chestiunile etice și juridice, fiind moderat de prof. univ. dr. Virgiliu Țârău și prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru. Comunicările includ o intervenție a lui Virgiliu Țârău despre justiția de tranziție și accesul la arhive în Europa Centrală și de Est, o lucrare a prof. univ. dr. Novák Csaba-Zoltán despre dilemele morale ale deconspirării în cazul Pálfi, o abordare a dr. Florin Abraham privind dezvăluirea activităților poliției politice și fenomenul nostalgiei post-totalitare și o prezentare a prof. univ. dr. Gheorghe Cojocaru despre studiul istoriei sovietice în Republica Moldova. După o scurtă pauză de cafea, Panelul II, între 12:30 și 15:00, tratează postcomunismul și pedagogia socială, cu moderatori precum conf. univ. dr. Matei Gheboianu și prof. univ. dr. Florin Müller. Printre comunicări se numără dr. Mioara Anton despre narațiunile nostalgiei comuniste, conf. univ. dr. Daniela Popescu despre pedagogia amneziei în sistemul educațional postcomunist, dr. Dorin Dobrincu despre parcursul deschiderii arhivelor comunismului românesc, prof. univ. dr. Daniel Șandru despre manifestările nostalgiei prototalitare și instrumentele de combatere, și prof. univ. dr. Sorin Costreie despre (post)comunism și gândirea critică. Conferința se încheie la ora 15:00 cu alocuțiunea președintelui CNSAS, dr. Constantin Buchet.
Broșura CNSAS, 25 de ani de la deschiderea Arhivelor Securității, evidențiază evoluții care nu sunt doar administrative, ci au implicații civice: accesul la arhive modelează dezbateri despre responsabilitate publică, memorie și educație civică, așa cum ilustrează experiențele din Germania cu fișierele Stasi sau din Polonia cu procesele de lustratie. Dialogul dintre istorici, foști deținuți și instituții pune în echilibru dreptul societății la adevăr și protejarea datelor personale; este o dezbatere ce implică atât cadre juridice, cât și strategii pedagogice pentru școli și mass-media. Ce părere aveți: cât de important este pentru societate să aibă acces deschis la astfel de arhive și ce limite ar trebui impuse, dacă este cazul?
Fii primul care comentează