Când discutăm prognozele economice, Criza previziunilor pare din nou în prim-plan: Comisia Națională de Prognoză (CNP) a redus estimarea creșterii economice pentru 2025 la 0, 6%, comparativ cu 1, 4% anunțat anterior în prognoza de toamnă din 5 septembrie. Această revizuire va constitui scenariul de bază pentru refacerea bugetului care urmează, iar contextul evocă amintiri recente: la sfârșitul anului trecut guvernul elaborase un buget pe un scenariu mult mai optimist, anticipând o creștere a PIB-ului de 2, 5% pentru anul curent.
Față de alte estimări, cifra CNP este mai pesimistă decât proiecția Erste Group, care prognoza 1, 3% creștere, dar ușor mai optimistă decât predicția ING România, de 0, 3%. Cauza principală a reducerii prognozei este încetinirea veniturilor și un consum privat și public mult mai modest decât se estima. CNP prevede acum că consumul privat va avansa doar cu 1, 1%, iar consumul guvernamental ar urma să scadă cu 2, 1% în 2025, o corecție substanțială față de scenariile anterioare.
Pentru unii poate părea surprinzător, în termeni nominali prognoza actualizată plasează totuși PIB-ul aproape de valoarea estimată în decembrie: 1, 9 trilioane RON. Cum se explică asta? Un deflator al PIB-ului mai ridicat, 7, 4% în noul scenariu față de 5, 8% proiectat inițial, compensează creșterea reală mai mică. Practic, se anticipează majorări de prețuri suficient de mari încât valoarea nominală să rămână apropiată de așteptări, chiar dacă producția reală nu accelerează.
Privind către 2026, CNP estimează o dublare a ritmului de creștere, la 1, 2%, deși și aceasta reprezintă o corecție în jos față de previziunile anterioare: 2, 4% în prognoza de primăvară din 14 mai și 3, 0% în proiecția de la finalul anului precedent. Următoarea actualizare a perspectivelor economice, utilizată pentru bugetul pe 2026, va fi publicată în noiembrie.
Datele recente indică un declin abrupt în dinamica PIB ajustată sezonier și pentru zilele lucrătoare în a doua jumătate a anului. Un scenariu compatibil cu creșterea totală de 0, 6% pentru 2025 implică o contracție trimestrială de 1, 8% în T3, urmată de stagnare în T4. În termeni anuali (y/y), asta s-ar concretiza prin creștere zero în T3 și o mică contracție în T4, dacă se aplică metodologia volumelor legate în lanț folosită de Eurostat. Merită observat însă că metodologia clasică, bazată pe prețurile anului precedent (PYP), încă utilizată de biroul național de statistică, ar indica o creștere anuală pozitivă în H2, chiar o consolidare față de H1.
Revizuirea pornește de la așteptarea unor venituri ale gospodăriilor mult mai lente, ceea ce reduce cererea privată. Și consumului public i se atribuie un aport mai mic. Un exemplu din prognoză: salariul mediu net este estimat să scadă cu 0, 4% y/y în 2025. Având în vedere că câștigul salarial real a crescut cu 3, 6% în H1, aceasta implică o reducere reală de circa 4% în H2. Simplificat, prognoza sugerează că salariile nominale vor rămâne la nivelul din iunie 2025 pentru restul anului, ceea ce practic înseamnă lipsa bonusurilor de sfârșit de an sau a unor creșteri semnificative, scenariu anticipat pentru sectorul bugetar, dar nu neapărat pentru cel privat.
Actualizarea de toamnă a CNP scoate în evidență fragilitatea redresării: cifrele nominale pot masca ritmuri reale scăzute când inflația presează economia și veniturile. Valori precum 1, 9 trilioane RON pentru PIB nominal, deflatorul de 7, 4% și prognoza de 0, 6% pentru 2025 rămân elementele cheie de urmărit pe măsură ce factorii de decizie ajustează bugetul. În noiembrie vom avea o imagine mai limpede pentru 2026, dar între timp guvernanții și companiile vor trebui să gestioneze așteptări de venituri stagnante și consum moderat.
CNP a publicat cifre concrete, 0, 6% creștere pentru 2025, PIB nominal în jur de 1, 9 trilioane RON și un deflator de 7, 4%, ilustrând cum inflația și dinamica veniturilor pot schimba în profunzime percepția unei redresări. Cum crezi că ar trebui să răspundă guvernul și mediul privat la aceste prognoze?
Interesantă actualizarea, dar mie mi se pare că pun prea multă greutate pe deflator ca să salveze povestea — adică nominalul arată ok dar puterea de cumpărare cade, și asta contează real, nu doar pe hârtie. Poate guvernul ar trebui să tăie cheltuieli ineficiente și să concentreze resurse pe investiții care chiar generează productivitate (infrastructură, digitalizare în administrație), că altfel mă tem că relansarea rămâne doar un exercițiu contabil; și firmele ar face bine să-și revizuiască salariile și costurile fixe, nu doar așteptări de „bonus” la final de an.