Comunicarea privind datele personale și publicitatea revine în prim-plan: autoritatea franceză de protecție a datelor, CNIL, a sancționat Google cu 325 de milioane de euro pentru afișarea de reclame în conturile Gmail ale utilizatorilor din Franța fără consimțământul lor, pe fondul unor nereguli legate de cookie-uri și informare insuficientă.
Istoria supravegherii datelor personale în Europa nu e una recentă: de la directivele privind confidențialitatea din anii 1990 până la Regulamentul General privind Protecția Datelor, autoritățile au încercat constant să se adapteze practicilor companiilor tech. În acest caz, investigațiile CNIL din 2022 și 2023 au arătat că Gmail afișa reclame în filele Promotions și Social fără a obține în mod valid consimțământul utilizatorilor, încălcând articolul L. 34-5 din Codul poștal și al comunicațiilor electronice din Franța. Problema nu era doar prezența reclamelor, ci și modul în care Google informa, sau nu, noii utilizatori că pentru a utiliza anumite servicii este necesar să permită plasarea cookie-urilor pentru publicitate, aspect care intră sub incidența legii franceze privind protecția datelor (articolul 82).
CNIL a determinat mărimea amenzii luând în considerare numărul de utilizatori rezidenți în Franța afectați: peste 74 de milioane de conturi au fost implicate în încălcarea regulilor privind cookie-urile, dintre care 53 de milioane de persoane au văzut efectiv reclamele din filele Promotions și Social. Autoritatea a calificat atitudinea Google drept neglijentă, mai ales având în vedere sancțiunile anterioare pentru probleme similare: 100 de milioane de euro în 2020 și 150 de milioane în 2021, tot pentru încălcări legate de cookie-uri. În ianuarie 2022, CNIL a aplicat o amendă de 170 de milioane de euro pentru complicarea procesului de refuz al urmăririi prin cookie-uri, ascuns pe mai multe clicuri.
Cazul face parte dintr-un context mai larg de sancțiuni aplicate marilor platforme. Google a mai primit amenzi importante pentru practici considerate anticoncurențiale sau abuzive: 2, 72 miliarde de dolari în 2017 pentru manipularea rezultatelor căutărilor, 1, 7 miliarde de dolari în 2019 pentru practici din publicitatea online, 220 de milioane de euro în 2021 pentru favorizarea serviciilor proprii în detrimentul concurenților și 11, 3 milioane de dolari în 2021 pentru colectare agresivă de date. Toate acestea reflectă tensiunea dintre inovație, modelul de afaceri bazat pe publicitate și drepturile utilizatorilor.
CNIL a semnalat și practici tot mai frecvente, precum cookie walls, condiționarea accesului la un serviciu de acceptarea cookie-urilor, o abordare ce pune probleme serioase de conformitate cu regulile privind consimțământul liber și informat. În același pachet de sancțiuni, autoritatea a penalizat și filiala irlandeză a platformei chineze Shein cu 150 de milioane de euro pentru plasarea cookie-urilor fără consimțământ, bannere informative incomplete și mecanisme inadecvate pentru refuzul și retragerea consimțământului.
Amenințările și reglementările nu vizează doar giganții; ele subliniază că modul în care companiile implementează cookie-urile și informează utilizatorii rămâne monitorizat, iar precedentul financiar poate influența practicile viitoare. Exemplele concrete din dosare, sumele de 325 de milioane de euro pentru Google sau 150 de milioane pentru Shein, cele 53 de milioane de conturi care au vizualizat reclamele, evidențiază impactul asupra utilizatorilor și costul neconformității.
CNIL rămâne vigilentă față de practicile ce subminează consimțământul utilizatorilor, iar companiile vor trebui fie să îmbunătățească transparența și opțiunile de refuz, fie să suporte sancțiuni. Creșterea numărului de investigații și amenzile repetate sugerează că reglementatorii europeni vor continua să impună reguli stricte privind cookie-urile și publicitatea direcționată.
Suma de 325 de milioane de euro, cele 53 de milioane de conturi afectate și menționarea filelor Promotions și Social în Gmail sunt elementele esențiale care ilustrează gravitatea situației și aria încălcărilor. Cum ar trebui companiile să-și modifice practicile de informare și de obținere a consimțământului pentru a evita astfel de amenzi și pentru a respecta mai bine drepturile utilizatorilor?
asta e normal, au invadat intimitatea; sa plateasca, da.
daaa, și totuși 325mio? pare cam mic fata de cat strâng ei din reclame, plus să nu uităm că pe lângă CNIL, autoritățile din irlanda și germania pot mai mult, stiu ei ce fac, vezi să nu.