Acum câteva zile, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că Executivul european a comis o eroare juridică când a extins autorizația pentru glifosat; hotărârea survine după o campanie a trei organizații de mediu care au cerut reevaluarea deciziei. Este vorba despre o polemică ce implică sănătatea publică, date științifice și normele europene de aprobare, iar miza se întinde până în 2033, termenul pentru care Bruxellesul a permis ulterior utilizarea substanței.
Glifosatul este substanța activă din multe erbicide folosite pe scară largă în agricultură. În 2015, un centru de cercetare al Organizației Mondiale a Sănătății l-a clasificat ca fiind probabil cancerigen, iar această concluzie a fost reluată în 2021, când INSERM din Franța a confirmat îngrijorări similare. În lumina acestor avertismente, ONG-urile au solicitat Comisiei Europene să reexamineze un regulament din 2022 care prelungise temporar aprobarea pentru glifosat. Curtea a apreciat că Executivul trebuia să răspundă acestor cereri, iar simpla prelungire automată a autorizației a constituit un viciu de drept. Observația CJUE subliniază că prelungirile temporare nu trebuie utilizate în mod mecanic sau sistematic.
Hotărârea nu se referă exclusiv la glifosat: judecătorii europeni s-au pronunțat și în cazul boscalidului, un fungicid larg răspândit, al cărui potențial impact asupra sănătății umane stârnește, de asemenea, îndoieli pentru unii specialiști. Cele trei organizații care au inițiat acțiunea sunt Pesticide Action Network Europe, Pollinis din Franța și fundația germană Aurelia Stiftung. Deciziile pot fi contestate prin recurs în termen de două luni, astfel că litigiul nu este încheiat.
Totodată, ONG-urile au demarat o provocare mai amplă: au atacat decizia Comisiei de a autoriza glifosatul până în 2033, acuzând instituția că nu și-a îndeplinit obligația de a proteja sănătatea publică. Această procedură mai largă poate dura mult timp. Contextul administrativ este complex: în noiembrie 2023, după un vot în care statele membre nu au obținut majoritatea necesară, Comisia a intervenit și a propus reînnoirea autorizației pentru zece ani, bazându-se pe evaluarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor, care a apreciat că nivelul riscului nu justifică o interdicție.
Pe scurt, disputa reunește date științifice contradictorii, proceduri birocratice europene și organizații civice care cer mai multă transparență și prudență. Decizia CJUE readuce în discuție modul în care trebuie armonizate evaluările științifice cu responsabilitățile politice în cazul substanțelor larg utilizate în agricultură. Rămâne de văzut dacă recursurile vor modifica calendarul autorizărilor și dacă, pe termen lung, va crește presiunea pentru revizuiri mai frecvente ale acestor aprobări. Crezi că autoritățile europene ar trebui să impună reguli mai stricte și mai transparente pentru astfel de substanțe?
Fii primul care comentează