Deși practica insolvențelor și a restructurărilor pare la fel de veche ca economia însăși, lucrurile evoluează treptat: companiile din România par să caute alternative înainte de a ajunge la faliment. Analiza specialistului în insolvență CITR indică ce mișcări au avut loc între ianuarie și august 2025, comparativ cu anul anterior.
Numărul insolvențelor a rămas aproape constant față de 2024, înregistrând o reducere minoră, de 2% anual. Practic, firmele nu intră în faliment într-un ritm semnificativ mai mare, situația e stabilă, cu variații mici. În paralel, cererile pentru concordat preventiv au urcat cu 30% în aceeași perioadă, semnalând că tot mai multe companii optează pentru reechilibrarea financiară înainte de a recurge la proceduri mai dure. Se observă, prin urmare, o tendință de preferare a negocierii și restructurării în locul intrării directe în insolvență. Nu înseamnă neapărat că problemele s-au diminuat, ci mai degrabă că s-a schimbat abordarea.
Concordatul preventiv oferă firmei timp și instrumente pentru renegocierea datoriilor cu creditorii, cu scopul evitării deschiderii procedurii de insolvență. Creșterea solicitărilor pentru acest mecanism sugerează o combinație de factori: acces îmbunătățit la consultanță juridică și financiară, o cultură de afaceri mai axată pe salvare decât pe abandon, dar și o presiune constantă din partea pieței și a costurilor care forțează găsirea de soluții pe termen mediu. Pentru un investitor sau un partener, această schimbare comportamentală poate fi benefică: un concordat reușit păstrează valoarea și relațiile comerciale; în caz contrar, arată totuși că s-a încercat gestionarea situației înainte de a escalada.
Analiza CITR ajută la înțelegerea dinamicii pieței corporative din România: ușoara scădere a insolvențelor, combinată cu creșterea relativă a cererilor de concordat preventiv, arată adaptarea firmelor la condițiile economice. Rămâne de urmărit evoluția indicatorilor în lunile următoare și dacă această preferință pentru prevenție va reduce, pe termen lung, numărul companiilor care recurg la proceduri formale de insolvență. Creșterea de 30% a concordatelor preventive amintește însă că presiunea financiară persistă; doar că modul de reacție al companiilor s-a schimbat.
CITR precizează aceste valori pentru perioada ianuarie–august 2025, iar contextul sugerează că mediul de afaceri favorizează prevenția în locul reacției. Aceasta poate afecta deciziile creditorilor, ale consultanților financiari și ale investitorilor interesați de piața românească. Din punct de vedere tehnic, un concordat reușit păstrează activele și locurile de muncă într-un mod mai puțin perturbator decât deschiderea unui proces de insolvență, însă nu garantează succesul pe termen lung; rezultatul depinde de planurile de redresare și de acceptarea lor de către creditori.
Datele CITR nu detaliază motivele fiecărui caz, dar conturează o tendință clară: firmele caută soluții negociate. Pentru antreprenori și manageri, asta înseamnă că informarea despre mecanismele legale și accesul la consiliere financiară pot face diferența între o restructurare reușită și intrarea în insolvență. Pentru creditorii care urmăresc portofolii de creanțe din România, majorarea concordatelor poate impune o planificare diferită a recuperărilor și o atenție sporită la termenele de negociere.
Cifrele CITR pentru ianuarie–august 2025 evidențiază o reducere de 2% a insolvențelor și o creștere de 30% a cererilor de concordat preventiv. Aceste evoluții reflectă o modificare practică în modul în care companiile cu dificultăți își gestionează problemele: mai multe încercări de restructurare preventivă și mai puține intrări imediate în proceduri formale. Exemplul este relevant pentru creditori, investitori și manageri interesați de dinamica pieței românești. Crezi că legislația și procedurile ar trebui adaptate pentru a susține mai mult acordurile preventive, în vederea reducerii riscului unor insolvențe majore?
Fii primul care comentează