Când orașele privesc spre viitor, nu se gândesc doar la clădiri moderne sau parcuri îngrijite, ci la oameni, competențe și inovație care le fac locuibile. Conferința Cities of Tomorrow organizată de AHK Romania la Timișoara între 23 și 24 octombrie a adus în discuție exact aceste subiecte, reunind oficiali, specialiști și reprezentanți din Austria, Elveția, Germania și România pentru a împărtăși practici care pot transforma localitățile într-un mod sustenabil și rezilient.
Evenimentul a evidențiat că adaptarea la schimbările climatice nu este singura provocare: orașele trebuie să răspundă și la turbulențele geopolitice și economice, migrația forței de muncă și presiunile asupra resurselor. Sebastian Metz, directorul general al AHK Romania, a explicat că un oraș „liveable” îmbină calitatea vieții cu infrastructură modernă și servicii eficiente, iar soluțiile provin din cooperare regională, inovație locală și dialog real între administrație, mediul privat și societate. Ideea este clară: resursele și ideile se găsesc la nivel local, iar beneficiile sunt colective, nu doar capitala determină dezvoltarea unei țări.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a vorbit despre necesitatea ca administrațiile să nu cedeze inerției și să rămână centrate pe cetățean. Inovarea implică risc, iar asumarea erorilor politice este atât un obstacol, cât și o condiție pentru progres. Fritz a menționat că în ultimii cinci ani Timișoara a atras peste 350 de milioane de euro din fonduri europene pentru proiecte în mobilitate urbană, înnoirea parcului de transport, dar și pentru școli și grădinițe, și că primăria a devenit una dintre cele mai digitalizate din țară după ce a parcurs procesul de digitalizare a documentelor și a fluxurilor birocratice.
Consulul Germaniei la Timișoara, Anja Zougouari, a subliniat că esența unui oraș o constituie oamenii, ideile și implicarea lor, și a evidențiat legătura strânsă dintre Germania și România în domenii precum educația, sustenabilitatea și tehnologia. Observația ei legată de atmosfera tânără și dinamică a Timișoarei scoate în evidență ceea ce multe orașe își doresc: echilibrul între conservarea patrimoniului și deschiderea spre viitor.
Pe partea de bune practici, experți în urbanism au prezentat exemple concrete. Vicente Carabias-Hütter, de la Zurich University of Applied Sciences și Smart City Manager la Winterthur, a definit orașul inteligent ca pe unul care oferă standarde înalte de trai cu un consum minim de resurse, realizat prin infrastructuri interconectate pentru energie, transport și comunicații și prin implicarea creativă a actorilor publici și privați împreună cu cetățenii. Winterthur a evoluat de la un model industrial la unul axat pe cultură, educație și inovație, un exemplu clar că transformarea este posibilă, dar implică un proces complex și îndelungat. Carabias-Hütter a prezentat și un ghid elvețian pentru implementarea inițiativelor smart city, menit să ofere instrumente și studii de caz utile pentru orașele care doresc să pornească pe acest drum.
Graz, în Austria, a fost un alt model expus, unde calitatea aerului, mobilitatea publică și economia circulară stau la baza vieții urbane. Christian Nußmüller a descris măsuri precum piste pentru biciclete, mobilitate partajată, valorificarea industrială a căldurii reziduale și protejarea spațiilor verzi. Cultura și refuncționalizarea clădirilor industriale vechi au ajutat regenerarea urbană, iar cheia succesului, a spus el, este cooperarea interdisciplinară transparentă între administrație, mediul privat, comunitate și mediul academic, precum și coordonarea la toate nivelurile guvernării. Legătura de lungă durată dintre Timișoara și Graz, înfrățite încă din 1982, arată că astfel de parteneriate pot fi durabile și pot produce rezultate pe termen lung.
Conferința nu a fost doar teoretică: au avut loc dezbateri despre Smart Urbanism și despre rolul investițiilor private în viitorul urban, iar competiția tradițională de proiecte a scos la iveală inițiative practice. Câștigătorii au fost Routemix pentru Urban Mobility Assistant bazat pe inteligență artificială la categoria mediul de afaceri, Primăria Sibiu pentru proiectul conectării orașului printr-un coridor verde/albastru pe malurile Cibinului la categoria administrație publică și Asociația ÎntreVecini pentru Building Communities la categoria societate civilă. Aceste proiecte demonstrează că soluțiile provin din combinația dintre tehnologie, planificare verde și implicare comunitară.
Cities of Tomorrow este evenimentul anual de referință al AHK Romania pentru dezvoltare urbană și regională. Scopul este clar: promovarea unei dezvoltări durabile a României și creșterea atractivității pentru noi investiții, printr-un dialog între primării, agenții de dezvoltare, companii, utilități, firme de urbanism, sector bancar, clustere industriale și ONG-uri. Anul acesta au participat peste 250 de persoane la mese rotunde și conferințe, ceea ce reflectă interesul real pentru transformarea orașelor.
Despre AHK Romania: camera de comerț reprezintă economia germană în România din 2002, reunește peste 670 de membri și sprijină companiile în accesarea pieței românești și în dezvoltarea relațiilor bilaterale, incluzând din 2020 și un Centru de Competență pentru Republica Moldova, orientat spre intensificarea legăturilor economice în regiune. Tema anului 2025, People.Skills.Competitiveness, pune accent pe angajați și pe formarea continuă ca piloni ai competitivității, subliniind că investiția în competențe susține inovația și creșterea durabilă.
Ghidul elvețian, proiectele premiate precum Routemix și inițiativa Sibiului cu coridorul verde-albastru evidențiază două direcții clare: tehnologia joacă un rol major, dar transformarea eficientă necesită și spații verzi, politici coerente și implicare comunitară. Ce proiect dintre cele menționate ți se pare cel mai aplicabil în orașul tău și de ce?
Fii primul care comentează