Când ciclonii mediteraneeni se arată pe harta Europei, România rar rămâne indiferentă, asta s-a întâmplat între 5 și 8 octombrie 2025, când ciclonul Barbara a lovit sudul țării, aducând precipitații care au bătut recorduri locale și au pus autoritățile în stare de alertă. Evenimentul a avut ecouri istorice: sisteme extrem de active din bazinul mediteranean au generat fenomene neașteptate și în trecut, dar volumul ploilor din această toamnă evidențiază schimbările în tiparele climatice observate în ultimii ani.
Ministerul Mediului a informat că Barbara s-a format deasupra Mării Ionice și a traversat Balcanii, hrănindu-se cu umiditate și descărcând cantități impresionante de apă, în special în zonele sudice și sud-estice. La stația Băneasa din nordul Bucureștiului s-au înregistrat 139, 4 litri pe metru pătrat, depășind pragul anterior de 131, 8 l/mp. La nivel regional, cele mai mari acumulări au avut loc în sudul Munteniei și în vestul Dobrogei, frecvent peste 150 l/mp, iar recordul a fost în Giurgiu: 193 l/mp. Părea o vară prea ploioasă, dar a fost toamnă.
Administrația Națională de Meteorologie a emis coduri roșii pentru municipiul București, județul Ilfov și Giurgiu, precum și pentru Constanța, Ialomița și Călărași. Ministerul a subliniat că avertizările erau întemeiate: echipele de intervenție au confirmat efectele prin măsurători și acțiuni la fața locului. Consecințele? Străzi inundate, acumulări în rețelele de canalizare, copaci doborâți și pagube materiale. Pompierii au intervenit în 110 localități din 22 de județe și în București pentru a gestiona locuințe și curți inundate și au îndepărtat 129 de copaci căzuți.
În comparație cu mediile climatologice multianuale, cantitățile măsurate au depășit de două ori, uneori mai mult, nivelul obișnuit pentru luna octombrie, semnalând o intensificare a precipitațiilor în contextul schimbărilor climatice, observație făcută de autorități pentru a evidenția atât caracterul extrem al fenomenului, cât și tendința pe termen lung. Datele și intervențiile practice arată că nu este vorba doar de o anomalie punctuală, ci de o manifestare integrată într-un trend mai amplu.
Ministerul și serviciile de urgență au comunicat cifre clare, 139, 4 l/mp la Băneasa, 193 l/mp la Giurgiu, 110 localități afectate, 129 de copaci doborâți, informații utile celor interesați pentru a planifica măsuri preventive pe termen lung. Imaginea este limpede: infrastructura urbană, rețelele de canalizare și gestionarea intervențiilor trebuie adaptate la fenomenele tot mai intense.
Băneasa, Giurgiu și cifrele menționate rămân repere concrete ale impactului acestui ciclon, iar intervențiile pompierilor ilustrează răspunsul imediat în astfel de situații. Cum pot orașele să se adapteze la precipitații extreme, ce măsuri esențiale trebuie consolidate și ce lecții practice extragem din aceste date, acestea sunt întrebări care cer atenție publică și planificare pe termen lung. Ce crezi că ar trebui făcut mai întâi pentru a diminua riscurile în București și în județele afectate?
Fii primul care comentează