La evenimentul anual al Rezervei Federale a SUA din Wyoming, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a făcut apel la factorii de decizie europeni să nu subestimeze influența migrației, în ciuda tensiunilor politice pe care aceasta le poate genera. Lagarde a evidențiat cum forța de muncă străină a jucat un rol esențial în asigurarea stabilității economice a zonei euro, ajutând-o să depășească provocări precum creșterea bruscă a prețurilor la energie și inflația record. Se pare că, în perioada dintre sfârșitul anului 2021 și mijlocul anului 2025, numărul angajaților din Uniunea Europeană a crescut cu 4, 1%, aproape în tandem cu avansul PIB-ului.
Lagarde a subliniat că, fără contribuția lucrătorilor imigranți, piața muncii ar fi fost mai tensionată, iar producția ar fi avut de suferit. Un exemplu concret este Germania, unde PIB-ul ar fi cu aproximativ 6% mai mic fără aportul imigrației. De asemenea, redresarea economică a Spaniei a fost semnificativ influențată de prezența lucrătorilor străini, a adăugat președinta BCE. Acești lucrători nu doar că au umplut golurile lăsate de scăderea natalității, dar au și facilitat extinderea capacităților de producție ale companiilor, contribuind la reducerea presiunilor inflaționiste, în ciuda faptului că salariile nu au crescut în aceeași măsură cu prețurile.
Pe lângă aspectele economice, Lagarde a recunoscut și dimensiunea politică a acestui fenomen. Anul trecut, imigrația netă a dus populația Uniunii Europene la un record de 450 de milioane de oameni, iar guvernele din diverse țări, de la Berlin până la Roma, au început să implementeze măsuri restrictive ca răspuns la ascensiunea formațiunilor politice de extremă dreapta. Oare ce soluții vor găsi liderii europeni pentru a gestiona această ecuație complexă?
Imagine pur decorativă, generată digital de comunicatul.com.
da, stiu, migratia tine economia in picioare. dar nu e doar despre munca. problema e ca politicienii tot joaca pe frica ca sa scada taxe, sa castige voturi. germania +6% fara straini? ok, dar cine plateste infrastructura, scoli, spitale? nu se intampla singur. si nu va pacaliti: multi imigranti sunt buni pt piata muncii dar nu sunt solutia magica la toate. vezi sa nu se transforme in presiune sociala. si da, autoritatile ar trebui sa planifice mai bine, nu doar sa reactioneze. peste asta, oameni simpli isi pierd rabdarea. vezi sa nu…
hmm asta e un subiect care bate pe mai multe planuri. da, nici eu nu m-aș fi gândit că imigranții pot ține în viață PIB-ul în unele țări, dar pare plauzibil — Germania clar a atras mulți muncitori calificați, dar si necalificați care fac treaba murdară, greu de înlocuit.
si nu e doar despre cantitate, e si despre vârste: populația îmbătrânește rău în UE, fără venirea unor oameni tineri multe servicii sociale crăpă. vezi Italia, Spania — salarii mici, dar firmele tot trebuie să funcționeze.
totuși, politica e ciudată: partidele populiste exploatează fricile iar guvernele pun reguli mai dure. nu e rezolvare simplă. s-ar putea combina: politici de integrare mai bune (limbă, recunoaștere diplome), măsuri pt creșterea natalității (nu doar bonusuri one-shot) și reforme pe piața muncii ca să crească productivitatea. da, dureaza, dar altfel rămâi cu o economie care nu prea produce.
idem, ar fii util să se mute focusul pe automatizare + training. unele joburi se pot robotiza, dar nu toate — serviciile sociale, construcții, horeca — acolo e nevoie de oameni. si daca tot vine lumea, hai să le oferim cursuri rapide, recunoaștere mai ok a calificărilor, chestii practice.
ps: partea asta cu +4.1% angajați vs avans PIB e interesantă, înseamnă că forța de muncă a compensat o parte din șocuri. dar atenție la integrare socială, că altfel cresc tensiunile politice. cine găsește echilibrul ăsta? nu știu, dar nu e doar o decizie economică, e culturală și administrativă.