Știrea semnalează o inițiativă a autorităților de la Chișinău vizând denunțarea Acordului cultural încheiat cu Rusia în 1998 și intrat în vigoare în 2001; propunerea figurează pe agenda primei ședințe a noului Guvern al Republicii Moldova și a fost inițiată de Ministerul Culturii, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe.
Acordurile culturale între state au existat constant ca instrumente de dialog, de la expozițiile itinerante din secolul XIX până la centrele culturale contemporane, menite să faciliteze schimbul lingvistic, artistic și științific. În cazul de față, documentul în discuție este cel semnat la Moscova la 30 octombrie 1998 și aplicat din 4 iulie 2001. Ministerul Culturii de la Chișinău, la cererea diplomației, propune ca Republica Moldova să denunțe formal acel Acord, iar Ministerul Afacerilor Externe să informeze partea rusă despre decizie. Nota de fundamentare invocă contextul geopolitic actual și riscul de dezinformare: textul ar putea fi utilizat pentru a răspândi narative distorsionate de către Federația Rusă, iar lipsa unui centru cultural moldovenesc pe teritoriul rus ar dezechilibra mecanismul de promovare reciprocă, contrar scopului inițial al Acordului. Practic, autoritățile de la Chișinău apreciază că nu există un cadru echitabil pentru promovarea imaginii Republicii Moldova în Federația Rusă, astfel încât Acordul nu mai îndeplinește rolul pentru care fusese conceput. Nota mai arată că denunțarea nu va genera efecte financiar-economice, nu va solicita modificări legislative și nu va implica reorganizări administrative; efectele juridice ale Acordului se vor înceta după adoptarea proiectului de lege, iar procedura formală prevede informarea părții ruse prin Ministerul Afacerilor Externe.
Inițiativa se înscrie într-un context mai amplu: în ultimii ani au existat tensiuni în domeniul spațiului informațional și cultural între Chișinău și Moscova, iar acordurile bilaterale sunt tot mai des evaluate din perspectiva securității informaționale. Denunțarea unui acord din 1998 ridică întrebări practice privind relațiile culturale viitoare, protecția patrimoniului și schimburile academice sau artistice gestionate anterior în baza acelui cadru, precum și pașii următori pentru instituțiile culturale implicate. Pe de altă parte, autoritățile subliniază absența unui impact economic imediat al măsurii, reducând astfel argumentele împotriva adoptării sale pe motiv de costuri sau perturbări bugetare.
Textul propus pentru dezbatere urmează a fi discutat în prima ședință a noului Cabinet de miniștri, ceea ce înseamnă că procedura legislativă respectă pașii obişnuiți: inițiativă ministerială, dezbatere politică și adoptare parlamentară pentru a produce efecte juridice. Când se face referire la documente semnate la sfârșitul anilor 1990, e util să reamintim că multe astfel de acorduri reflectau un context geopolitic diferit; revizuirea lor azi poate însemna actualizarea regulilor colaborării culturale între state. În esență, propunerea de la Chișinău urmărește eliminarea unui instrument considerat vulnerabil în fața manipulării narative, fără a declanșa costuri financiare sau schimbări structurale imediate.
Proiectul precizează clar că notificarea va fi realizată de Ministerul Afacerilor Externe, iar efectele juridice vor înceta odată cu adoptarea legii, două aspecte practice care indică o abordare procedurală, nu doar simbolică. Rămâne de urmărit reacția părții ruse, eventualele discuții diplomatice ulterioare și modul în care comunitatea culturală moldovenească și instituțiile partenere își vor ajusta colaborările în absența acestui cadru bilateral. Este posibil ca, pe viitor, să fie căutate noi instrumente de cooperare culturală cu alți parteneri sau forme independente de promovare a culturii moldovenești în străinătate.
Proiectul de lege referitor la Acordul semnat la Moscova la 30 octombrie 1998 prevede încetarea efectelor juridice fără impact financiar, iar notificarea părții ruse va fi făcută de Ministerul Afacerilor Externe. Dacă ai urmărit activitatea centrelor culturale sau discuțiile despre influența mediatică, ce părere ai despre modul în care cultura ar trebui protejată de riscul dezinformării?
Fii primul care comentează