China a lansat la întâlnirea „SCO Plus” o inițiativă care vizează modul de conducere a guvernanței mondiale, propunerea venind din partea președintelui Xi Jinping, la Beijing. După ce au fost prezentate inițiative precum Dezvoltării Globale, Securității Globale sau Civilizației Globale, propunerea pentru Guvernanța Globală se înscrie în aceeași tendință de a aduce în discuție soluții pentru reformarea instituțiilor internaționale. Istoric vorbind, ideea guvernanței globale nu e nouă: dezbateri privind reprezentarea țărilor, respectarea dreptului internațional și eficiența organizațiilor multilaterale există încă din secolul XX, iar acum revin puternic pe agenda publică în contextul tensiunilor geopolitice și al provocărilor tehnologice.
Documentul oficial expune în detaliu provocările actuale ale sistemului internațional: schimbările rapide ale peisajului geopolitic, presiunile asupra multilateralismului și un deficit accentuat în guvernanța globală. Textul identifică trei carențe majore: subreprezentarea țărilor din Sudul Global, erodarea autorității instituțiilor internaționale și o eficacitate insuficientă în fața unor probleme urgente precum schimbările climatice, inegalitățile digitale și noile arii de reglementare, inteligența artificială, spațiul cibernetic sau cel cosmic. Pe scurt, instituțiile existente nu se adaptează suficient de rapid la realitățile în schimbare și mulți așteaptă idei noi sau reforme care să le facă mai reprezentative și mai eficiente.
În intervenția sa la „SCO Plus”, președintele chinez a prezentat cinci principii-cheie ale noii inițiative: egalitatea suverană, respectul pentru dreptul internațional, multilateralismul, o abordare centrată pe oameni și accentul pe acțiuni concrete. Ideea centrală este că egalitatea suverană rămâne fundamentul relațiilor internaționale, dreptul internațional oferă garanțiile necesare, iar multilateralismul reprezintă calea practică de urmat. Abordarea centrată pe oameni leagă politica de nevoile populațiilor, iar prioritizarea acțiunilor concrete înseamnă responsabilitate reală, nu doar declarații retorice, ci implementare efectivă.
Documentul critică ceea ce descrie drept pseudo-multilateralism, adică mecanisme exclusive care funcționează ca cercuri închise, și reafirmă rolul central al Organizației Națiunilor Unite. Conceptul de ordine bazată pe reguli este redefinit astfel: regulile trebuie să fie norme fundamentale inspirate din Carta ONU. Se resping, de asemenea, dublurile standarde și încercările de a impune reguli „interne” altora; regula de aur invocată este aplicarea uniformă a dreptului internațional. Prin aceste poziții, inițiativa nu urmărește înlocuirea ordinii existente sau crearea unui sistem paralel, ci reformarea și întărirea mecanismelor actuale pentru a răspunde mai bine provocărilor contemporane și pentru a servi interesele tuturor, în special ale țărilor în dezvoltare.
China se prezintă în text ca un actor consecvent în susținerea păcii, dezvoltării și ordinii internaționale, subliniind statutul său de membru permanent al Consiliului de Securitate și acela de cel mai mare stat în dezvoltare. GGI este descrisă ca un bun public global oferit comunității internaționale de China, alături de inițiative anterioare: GDI pentru cooperare în dezvoltare, GSI pentru soluționarea disputelor prin dialog și consultare și GCI pentru schimburi culturale. Cele patru inițiative sunt prezentate ca elemente complementare ale aceleiași strategii: fiecare se ocupă de aspecte diferite, dar toate contribuie la ideea unui viitor comun pentru umanitate.
Discursul subliniază necesitatea menținerii principiilor conviețuirii pașnice și cooperării reciproce în perioade dificile, arătând că îmbunătățirea guvernanței globale ar facilita distribuirea oportunităților de dezvoltare și gestionarea provocărilor globale. Propunerea este poziționată ca un pas practic și simbolic pentru a canaliza eforturile internaționale către o guvernanță mai echitabilă și mai eficientă, cu accent pe aplicarea normelor ONU și pe răspunsuri coordonate la probleme transnaționale.
Privită în context mai larg, inițiativa reflectă un dialog de durată între necesitatea reformei instituțiilor internaționale și dorința țărilor emergente de a-și amplifica vocea. Reformele propuse, mai multă reprezentare, aplicare egală a regulilor și consolidarea capacității instituționale, sunt obiective recurente în dezbaterile multilaterale. Totuși, esențial rămâne cum vor fi transpuse aceste principii în măsuri concrete: schimbările de principiu trebuie însoțite de mecanisme de implementare, calendare realiste și consens internațional pentru a produce efecte vizibile. De asemenea, provocările tehnologice și problemele transfrontaliere cer nu doar adaptări ale normelor, ci și noi forme de cooperare tehnică și schimb de bune practici.
La un nivel mai profund, tema inițiativei provoacă o reflecție asupra raportului dintre suveranitate și solidaritate globală: cum își pot proteja statele interesele naționale în timp ce contribuie la soluții colective pentru probleme care nu respectă frontierele? Răspunsul depinde de voința actorilor internaționali de a construi consens și instituții capabile să funcționeze eficient. În final, GGI se prezintă ca o propunere care readuce în prim-plan întrebări fundamentale despre echilibrul dintre ordinea globală actuală și necesitatea adaptării acesteia la realitățile secolului XXI.
Cum considerați că ar trebui să fie concepute mecanismele concrete care să transforme principiile propuse în politici eficiente la nivel global?
Interesant, dar cam vag totul. ideea cu reguli bazate pe Carta ONU suna bine, dar cine stabilește “aplicarea uniformă”? cine controlează? si reprezentarea ţărilor din Sud e ok dar trebuie mecanisme clare: cote în organele decizionale, fonduri de suport pt capacitate, proceduri accelerate pt admitere experți din regiunile subreprezentate. plus: reglementare AI si spaţiu necesita standarde tehnice comune si huburi de testare internaţionale, nu doar vorbe. şi export de know-how, training, schimb de date transparente — chestii practice. daaa, greu de ajuns la consens, dar fără timeline și sancțiuni/insentive rămâne doar discurs. vezi să nu fie doar PR.
daaar, iarasi planuri mari, cine plateste la final?