China evidențiază rolul său de garant al stabilității globală prin parade și angajamente pentru menținerea păcii ale ONU

Ceremonia de la Beijing care a marcat, pe 3 septembrie 2025, a 80-a aniversare a victoriei în Războiul de Rezistență împotriva Agresiunii Japoneze și a celui de-al Doilea Război Mondial a pus în evidență angajamentul Chinei pentru pace și diplomație. Evenimentul desfășurat în Piața Tiananmen a îmbinat rememorarea istorică cu mesaje actuale despre rolul Chinei în misiunile de menținere a păcii ale ONU și în arhitectura securității globale.

Parcursul Chinei în secolul XX, marcat de suferințele războiului și apoi de reconstrucție, este invocat în continuare ca bază de legitimitate pentru politica externă contemporană. La parada din centrul capitalei au participat, pentru prima dată la un V-Day, militari chinezi cu experiență în misiuni ONU de menținere a păcii, semnal prin care Beijingul a vrut să arate că își asumă responsabilități internaționale și aspiră la un rol activ în menținerea stabilității mondiale. Unități ale unei forțe de menținere a păcii au fost trecute în revistă de președintele Xi Jinping pe Aleea Chang’an, numită și Aleea Păcii Eterne, un apel simbolic în acord cu intențiile ceremoniei.

În discursul său, Xi a prezentat dilema ca o alegere colectivă între pace și război, între dialog și confruntare, evocând cooperarea avantajoasă reciproc în opoziție cu jocurile cu sumă zero. El a asigurat că poporul chinez va sta de partea „dreaptă a istoriei” și va continua pe drumul dezvoltării pașnice, dorind să construiască împreună cu alte state o comunitate cu un viitor comun pentru umanitate. Mesajul a fost consolidat simbolic: în timpul paradei, militarii au scandat că dreptatea, pacea și poporul vor triumfa, iar deasupra mulțimii au survolat trei elicoptere purtând bannere cu aceleași lozinci.

Datele prezentate au vizat contribuțiile Chinei la operațiunile de menținere a păcii: în 35 de ani sub egida ONU, armata chineză a trimis peste 50.000 de persoane în mai mult de 20 de țări și regiuni, participând la 26 de misiuni, inclusiv în Sudanul de Sud și Liban. În 2024, China a acoperit 18, 69% din contribuțiile evaluate la bugetul operațiunilor, un procent care depășește suma contribuțiilor Marii Britanii, Franței și Rusiei, celelalte state permanente din Consiliul de Securitate. Jean-Pierre Lacroix, subsecretar general pentru Operațiuni de Menținere a Păcii al ONU, a calificat rolul Chinei drept semnificativ, constructiv și util, observație făcută înainte de Ziua Internațională a Păcii.

Partea retorică a discursului a inclus și afirmații despre comportamentul istoric al Chinei în arena internațională: de la fondarea Republicii Populare în 1949, ar fi evitat provocarea unui război, ocuparea de teritorii străine sau războaiele prin intermediari, iar Constituția ar include angajamentul pentru dezvoltare pașnică. De asemenea, China este menționată ca singura putere nucleară care a adoptat politica de a nu folosi prima arma nucleară. Aceste argumente au fost mobilizate pentru a întări imaginea țării ca factor de stabilitate pe scena mondială.

Evenimentul a avut și dimensiuni diplomatice: au fost prezenți peste 20 de lideri străini, printre care președintele rus Vladimir Putin și liderul Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong Un, ceea ce sugerează o miză geopolitică. Xi a pledat pentru eliminarea cauzelor războiului și prevenirea repetării tragediilor istorice, subliniind că securitatea comună cere respect reciproc, armonie și sprijin între state. El a avertizat că istoria demonstrează interdependența destinului umanității.

Reflecția finală pornește de la elemente concrete din ceremonie: prezența trupelor de menținere a păcii, cifra de peste 50.000 de participanți chinezi la misiuni ONU și procentul de 18, 69% din contribuțiile evaluate în 2024. Aceste cifre arată că imaginea construită la Beijing nu se limitează la retorică; e susținută prin angajamente financiare și umane care înseamnă o implicare reală în operațiunile internaționale. Rămâne însă de urmărit cum vor fi interpretate aceste gesturi în contextul rivalităților geopolitice și ce efect vor avea asupra dinamicii Consiliului de Securitate și a misiunilor ONU pe teren.

Cum credeți că vor recepționa alte capitale, inclusiv cele occidentale, semnalele transmise de discursul și parada de la Beijing, în special având în vedere contribuțiile financiare și umane anunțate?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*