De câteva sezoane, chefirul a revenit în actualitate ca alternativă la iaurt, iar originile sale, legate de zonele muntoase ale Caucazului, explică aprecierea sa pe termen lung. Redescoperit în diete contemporane, chefirul este promovat pentru diversitatea florei bacteriene și pentru posibilitatea de a fi realizat atât din lapte de vacă, cât și în variante vegane, o băutură cu tradiție, dar adaptabilă gusturilor moderne.
Chefirul găzduiește un amestec complex de probiotice, adesea mai variat decât cel din iaurt, ceea ce i-a consolidat reputația ca susținător al microbiomului intestinal. Când este obținut din lapte, furnizează proteine și minerale esențiale: calciu, magneziu, fosfor, zinc, precum și vitaminele A și B12. De-a lungul timpului, consumul de chefir a fost asociat cu scăderea riscului anumitor infecții alimentare, ameliorarea unor tulburări digestive și o absorbție îmbunătățită a calciului. Studii asupra efectelor sale au sugerat și posibile legături cu diminuarea simptomelor de astm sau alergii și chiar cu influențe asupra stresului și anxietății, aspecte promițătoare, dar care trebuie interpretate cu prudență, chefirul nu este un leac universal.
Totuși, nu toate efectele sunt pozitive. Ca orice aliment fermentat, chefirul poate provoca neplăceri dacă este consumat în exces sau dacă nu este potrivit pentru anumite persoane. Un studiu apărut în revista Medicine, realizat de cercetători din Baltimore, a semnalat că un consum exagerat de chefir poate genera disconfort digestiv, în special la cei cu sensibilitate gastrointestinală: balonare, flatulență, greață sau constipație pot apărea. Nu există dovezi că un consum excesiv aduce beneficii suplimentare; dimpotrivă, ar putea agrava problemele gastrointestinale și, în cazuri grave, produce diaree sau vărsături.
Recomandările generale despre lactate, cum sunt cele ale Fundației Spaniole de Nutriție, indică între două și patru porții zilnice de lapte și derivate; chefirul poate face parte din aceste porții, dar nu ar trebui să reprezinte întregul aport zilnic din această categorie. E recomandat să fie consumat în diversitate, alături de alte produse fermentate sau lactate, pentru a nu deveni singura sursă de probiotice.
Există situații în care chefirul ar trebui evitat sau consumat cu precauție. Persoanele cu afecțiuni care afectează sistemul imunitar, precum lupusul, artrita reumatoidă sau SIDA, dar și cei care urmează tratamente imunosupresoare, ar trebui să consulte medicul înainte de a-l introduce în dietă. De asemenea, cei cu infecții fungice recurente, cum ar fi candidoza, s-ar putea să nu obțină beneficii din probioticele din chefir și ar putea fi sfătuiți să limiteze consumul.
Dintr-o perspectivă practică, chefirul rămâne o opțiune alimentară atractivă pentru cei interesați de alimente bogate în probiotice și nutrienți, dar nu este o soluție universală. Cantitatea și contextul sunt importante: o porție regulată, integrată într-o dietă echilibrată și adaptată necesităților individuale, este recomandabilă; exagerarea sau înlocuirea exclusivă a altor alimente pot fi dăunătoare. Exemple concrete menționate în text includ avantajele pentru microbiom comparativ cu iaurtul, aportul de calciu și vitaminele A și B12, recomandarea Fundației Spaniole de Nutriție de 2–4 porții zilnice de lactate și avertismentul din studiul publicat în revista Medicine referitor la efectele digestive.
Ar trebui chefirul introdus mai des în dietele zilnice sau păstrat doar ocazional, în funcție de toleranța fiecăruia?
Fii primul care comentează