România fotbalistică se agită din nou: după primele opt etape din actuala ediție de Superligă, doar un singur tehnician și-a încheiat mandatul, iar cazul vizează CFR Cluj și plecarea lui Dan Petrescu, survenită după înfrângerea zdrobitoare din play-off-ul Conference League, 2-7 cu Hacken în Suedia. Istoricul recent al campionatului arată că schimbările pe bancă pot fi dese, însă acum cifrele indică o pauză neașteptată.
De la introducerea sistemului play-off/play-out, acum 11 ani, numărul antrenorilor plecați după opt etape a fluctuat semnificativ. Sezonul 2025/26 marchează un minim: doar o singură demitere sau demisie (Dan Petrescu). Pentru comparație, 2024/25 a consemnat cinci plecări după aceeași perioadă, iar în 2023/24 au fost șapte. În anii precedenți, cifrele au variat între două și opt schimbări în primele opt etape, iar numai în două sezoane (2016-2017 și 2017-2018) s-au înregistrat câte două demiteri în acest interval. Practic, actuala ediție bate recordul… de stabilitate timpurie, dacă putem spune astfel.
Contextul sezonului anterior este util pentru a înțelege dinamica: după opt etape, cinci antrenori și-au încheiat parcursul pe bancă. Primul a fost Bogdan Andone, plecat de la FC Botoșani încă din etapa a doua. Rapid a trecut printr-un experiment cu Neil Lennon, de scurtă durată, iar Marius Șumudică a preluat ulterior echipa. În întreruperea cauzată de meciurile echipelor naționale au urmat alte trei plecări: Andrei Prepeliță la Buzău, Tony la Poli Iași și Bernd Storck la Sepsi. Ironia face ca toate cele trei formații să retrogradeze la finalul acelui campionat, demonstrând că schimbările timpurii nu asigură neapărat rezultate mai bune, uneori nici măcar o salvare dramatică.
Privind stabilitatea pe termen lung, unii antrenori rămân surprinzător de mult la cluburile lor. Marius Măldărășanu conduce Hermannstadt de peste patru ani, iar Robert Ilyeș și Elias Charalambous au depășit doi ani la Csikszereda, respectiv FCSB. Urmează Ioan Ovidiu Sabău la U Cluj și Zeljko Kopic la Dinamo, cu mandate consistente. În schimb, multe figuri sunt relativ noi la cluburi precum CFR Cluj, unde Andrea Mandorlini avea doar 17 zile la momentul raportului, sau la echipe cu antrenori aflați de doar câteva luni.
Această dinamică scoate în evidență două teme: presiunea imediată a rezultatelor în fotbalul românesc și valoarea stabilității tehnice pe termen lung. Plecarea lui Dan Petrescu după o înfrângere categorică în cupele europene readuce în discuție echilibrul dintre așteptări și toleranța cluburilor la greșeli. De ce unele cluburi preferă schimbări rapide, iar altele mizează pe continuitate? Răspunsul ţine de factori financiari, obiectivele sezonului, presiunea mediatică și încrederea în proiect. Exemplul sezonului 2024/25 arată că multiplele schimbări nu au împiedicat retrogradările; pe de altă parte, menținerea unui antrenor pe termen lung, precum cazul lui Măldărășanu la Hermannstadt, sugerează că răbdarea poate aduce beneficii, dar nu e o garanție.
Stabilitatea relativă din acest început de sezon ridică semne de întrebare pentru cluburi, suporteri și presă: ce e mai eficient pe termen lung, intervenția rapidă sau construcția pas cu pas? Datele sunt clare: sezonul 25/26, 1 plecare; 24/25, 5; 23/24, 7; 22/23, 4; 21/22, 8; 20/21, 6; 19/20, 5; 18/19, 4; 17/18, 2; 16/17, 2; 15/16, 3. Numele concrete din lista longevilor sunt utile pentru a urmări evoluția: Marius Măldărășanu, Robert Ilyeș, Elias Charalambous, Ioan Ovidiu Sabău, Zeljko Kopic, Bogdan Andone, Leo Grozavu, Mirel Rădoi, Laszlo Balint, Costel Gâlcă, Liviu Ciobotariu, Ianis Zicu, Adrian Mihalcea, Mihai Teja și Andrea Mandorlini.
Andrea Mandorlini avea doar 17 zile la CFR Cluj la momentul raportului din 9 septembrie 2025, intrând într-un context complicat după plecarea lui Dan Petrescu. Aceste date ilustrează impactul imediat pe care cupele europene îl pot avea asupra vieții cluburilor. Dacă rezultatele internaționale sunt slabe, consecințele se resimt acasă: presiune, schimbare de strategie și, uneori, schimbare de antrenor.
Pe scurt, atmosfera din Superligă rămâne volatilă, chiar dacă acest sezon a început cu o aparentă liniște. Urmărirea numelor, a datelor și a duratelor de mandat rămâne cel mai bun barometru pentru sănătatea proiectelor sportive din România. Tu ce crezi: e mai bine pentru un club să-i acorde răbdare antrenorului sau să reacționeze rapid la primele rezultate slabe?
Fii primul care comentează