De când oamenii au început să consume ceai, fie în cești fine de porțelan, fie din recipiente improvizate pe trotuarele orașelor aglomerate, această plantă a stârnit interes pentru efectele sale asupra minții. Un studiu recent de la Universitatea din California, Irvine indică faptul că combinația dintre ceaiul verde și vitamina B3 ar putea proteja metabolismul cerebral și întârzia declinul cognitiv legat de îmbătrânire și boala Alzheimer.
Cercetătorii de la UC Irvine au investigat cum neuronii își pierd sursele esențiale de energie pe măsură ce îmbătrânim. Echipa condusă de Gregory Brewer a utilizat un senzor fluorescent numit GEVAL pentru a cuantifica nivelurile de guanozin-trifosfat (GTP) în neuroni proveniți de la șoareci-model pentru Alzheimer. GTP este o moleculă energetică vitală pentru funcțiile celulare; când scade, celulele nu mai reușesc să elimine proteinele și deșeurile, iar în creier se acumulează compuși precum beta-amiloidul, asociați cu Alzheimer. Practic, neuronii își pierd „bateriile” și se blochează în procesele de întreținere, nimic romantic, doar biologie.
Experimentul a inclus tratarea neuronilor timp de 24 de ore cu nicotinamidă, o formă a vitaminei B3, și cu epigalocatechin-galat, un antioxidant din ceaiul verde. Rezultatul a fost notabil: nivelurile de GTP au revenit la valori asemănătoare celor din celulele tinere. Această refacere a energiei a produs efecte benefice: un metabolism energetic mai eficient, reducerea stresului oxidativ și reactivarea mecanismelor de curățare neuronală, prin care celulele îndepărtează proteinele deteriorate. Brewer subliniază că GTP a fost până acum o sursă de energie neglijată, iar suplimentarea cu compuși accesibili ar putea deschide noi direcții în tratarea declinului cognitiv.
Atracția pentru mulți constă în simplitate: ceai verde plus vitamina B3, ingrediente ușor de procurat. Totuși, realitatea e mai complexă. Un studiu clinic realizat de aceeași echipă a arătat că nicotinamida administrată pe cale orală este inactivată rapid în sânge, ceea ce reduce eficiența tratamentului. Prin urmare, provocarea este găsirea unei metode de administrare care să permită compusului să ajungă la nivel cerebral în dozele adecvate. Sunt necesare studii suplimentare, inclusiv teste clinice extinse, pentru a verifica dacă efectele observate la nivel celular și la modelele animale se traduc în rezultate la om.
Contextul științific mai larg subliniază că alimentația și stilul de viață au un rol real în protecția creierului. În ultimele luni au fost raportate cercetări din diverse direcții: la Scripps Research Institute s-a dezvoltat un compus experimental numit diAcCA, derivat din acidul carnosic din rozmarin și salvie, conceput ca medicament oral; alte studii au asociat micul dejun regulat cu un risc redus de declin cognitiv; iar cercetători din Shanghai au testat diete optimizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a întârzia debutul demenței și a limita modificările structurale ale creierului. Toate aceste rezultate susțin ideea că există multiple căi prin care alimentația, antioxidanții și intervențiile farmacologice pot influența sănătatea cognitivă.
Ceaiul verde rămâne o băutură cu efecte benefice documentate pentru creier, iar asocierea cu vitamina B3 generează speranțe rezonabile pentru prevenirea și tratarea anumitor forme de declin cognitiv. Totuși, trebuie reținut că datele sunt încă preliminare și că eficacitatea la om trebuie demonstrată prin studii clinice riguroase. Până atunci, ideea că doi compuși relativ comunați pot modifica metabolismul neuronal este promițătoare, dar nu transformă automat ceaiul și nicotinamida în soluții clinice dovedite.
Studiul UC Irvine despre GTP și efectul combinat al nicotinamidei și epigalocatechin-galat evidențiază o direcție concretă de intervenție metabolică în creier, iar principala limitare rămâne modul de administrare și eficiența la om. Exemplul științific se leagă de alte cercetări recente: diAcCA de la Scripps, studiile privind micul dejun și dietele adaptate prin inteligență artificială din Shanghai. Sunt elemente care conturează o imagine mai amplă: nu e vorba doar de o substanță-minune, ci de combinarea strategiilor nutriționale, farmacologice și tehnologice pentru a proteja sănătatea cognitivă. Creierul are nevoie atât de resurse energetice, precum GTP, cât și de un mediu metabolic favorabil; viitoarele cercetări vor arăta dacă și cum putem furniza aceste resurse eficient la om.
Ai tendința să bei mai mult ceai verde în rutina ta zilnică după ce ai citit despre astfel de studii?
Fii primul care comentează