Aroma pădurii după ploaie și coșurile pline cu ciuperci au fost punctul de pornire pentru o investigație asupra culegătorilor din centrul statului Pennsylvania și regiunea mid-Atlantic, pe care am condus-o eu, doctorand în ecologie și antropologie la Penn State, împreună cu Eric Burkhart. M-am apropiat de subiectul recoltării ciupercilor în timpul pandemiei de COVID-19, când planurile mele estivale de lucru de teren într-o zonă izolată din Australia s-au oprit brusc. Era martie, perioada din an în care în centrul Pennsylvaniei apar în special morel-urile, iar eu petreceam zile întregi pe poteci și urmând cursuri online, printre care unul despre agroforesterie predat de Burkhart, care examina legăturile dintre agricultură, păduri și comunități umane.
Creșterea interesului pentru ciupercile sălbatice a transformat o curiozitate personală într-un proiect pe termen lung. Împreună cu Burkhart am urmărit să înțelegem mai bine ce specii colectează oamenii din zonă și în ce scopuri le utilizează. În 2022 și 2023 am realizat o serie de sondaje după ce, timp de un an, am construit relații cu culegători locali, membri ai cluburilor de micologie și cu asociații mycologice. Am recrutat respondenți prin festivaluri dedicate ciupercilor, rețele sociale și recomandări din comunitate, iar peste 800 de persoane au completat chestionarele noastre.
Datele strânse arată că, în ansamblu, culegătorii au raportat colectarea a 160 de specii de ciuperci sălbatice. Cele mai des menționate au fost morel-urile și chicken of the woods, fiecare indicată de aproximativ 13% dintre respondenți, iar chanterelle-urile au fost raportate de în jur de 10% dintre participanți. Respondenții au declarat că folosesc ciupercile în primul rând pentru consum alimentar și, într-o măsură mai mică, în scopuri medicinale, iar comunitățile de culegători s-au dovedit a fi spații importante pentru schimbul de cunoștințe. Multe inițiative comunitare folosesc astăzi instrumente digitale: rețele sociale pentru publicarea fotografiilor și observațiilor, dar și pentru a împărtăși rezultate ale secvențierii ADN care sprijină identificarea corectă a speciilor.
Pe lista speciilor colectate frecvent, pe lângă morel, chicken of the woods și chanterelle, apar ciuperci precum hen of the woods, oyster, lion’s mane, black trumpet, honey mushroom, turkey tail, diverse specii de bolete, reishi, puffball, chaga, shrimp of the woods și Dryad’s saddle, cunoscută și ca pheasant’s back mushroom. Unele dintre acestea sunt preferate pentru gust și textură, altele pentru potențialele utilizări în fitoterapie; de exemplu, reishi și chaga sunt adesea menționate în discuții privind proprietățile terapeutice, în timp ce oyster și lion’s mane sunt căutate pentru valoarea lor culinară. Am întrebat și despre practici sustenabile și am constatat că multe comunități discută reguli neoficiale de recoltare responsabilă, iar schimbul de informații prin cluburi și online ajută la diminuarea riscului de a confunda specii comestibile cu unele toxice.
Articolul publicat în Economic Botany în octombrie 2025 include datele din sondajele realizate în 2022–2023 și menționează cifra de peste 800 de respondenți. Tema cercetării scoate în evidență intersecția dintre tradiție și știință: culegătorii păstrează cunoștințe transmise local, iar tehnologiile moderne, de la rețele sociale la secvențiere ADN, le oferă instrumente noi de validare. Această combinație permite un dialog folositor pentru conservare, practici durabile și pentru înțelegerea rolului cultural al ciupercilor în regiune.
Te-ai gândit vreodată să participi la un festival local al ciupercilor sau să te alături unei grupări de mycologi amatori?
Fii primul care comentează