De-a lungul vremii, oraşe precum Samarcanda şi Buhara au reprezentat centre ale învăţăturii, iar acum Tașkentul îşi continuă această tradiţie printr-un proiect ambiţios. Centrul pentru Civilizație Islamică (CISC) din Tașkent, un complex care îmbină funcţiunea de muzeu cu cea de institut de cercetare academică, se va întinde pe trei nivele şi a beneficiat de o investiţie de 150 de milioane de dolari; inaugurarea pentru public este planificată în martie 2026. Iniţiativa urmăreşte să ilustreze impactul regiunii asupra civilizaţiei islamice şi asupra lumii, punând în relief atât obiectele materiale, cât şi ideile şi vieţile savanţilor care au activat aici.
Directorul Firdavs Abdukhalikov afirmă că marea provocare a fost găsirea unei formule prin care acea moştenire să fie prezentată generaţiilor tinere într-un mod atractiv şi contemporan, iar pentru aceasta centrul a implicat 1.500 de specialişti din peste 40 de ţări pe parcursul celor opt ani de construcţie. Conceptul depăşeşte simpla expunere în vitrine: există o zonă educaţională interactivă dotată cu realitate virtuală, realitate augmentată şi inteligenţă artificială, în care vizitatorii pot trăi experienţe oferite de „portrete vii” ale unor cercetători şi gânditori istorici, concepute pentru a stârni interesul pentru astronomia, medicina, literatura şi arta dezvoltate în regiune. Etajul al doilea va fi rezervat cercetării academice, oferind cercetătorilor acces la o bibliotecă ce cuprinde peste 200.000 de volume, un suport incontestabil pentru studiile comparative şi pentru reexaminarea textelor clasice.
Iniţiativa are şi o latură identitară: deşi Uzbekistanul este un stat laic, islamul face parte din ţesătura istorică şi culturală a regiunii. Cuceririle arabe din secolul al VII-lea au adus islamul în Asia Centrală, înlocuind treptat tradiţii zoroastriene şi budiste, iar între secolele IX şi XII regiunea a traversat o perioadă prolifică în realizări ştiinţifice, literare şi arhitecturale. CISC îşi propune să redea nu doar obiectele materiale, ci şi contextul intelectual al acelei epoci de aur, arătând cum observaţii astronomice sau tratate medicale au circulat şi au influenţat gândirea dincolo de graniţe.
Încercarea de a îmbina tehnologia contemporană cu cercetarea academică şi patrimoniul istoric ridică întrebări interesante despre felul în care punem trecutul în dialog cu prezentul. Investiţia de 150 de milioane de dolari, echipa internaţională de 1.500 de specialişti şi biblioteca ce adăposteşte peste 200.000 de volume sunt exemple concrete ale ambiţiilor proiectului; tehnologiile VR, AR şi AI ilustrează modul în care muzeele pot deveni locuri de învăţare activă, nu doar spaţii de expunere. Realizarea unor portrete interactive ale savanţilor subliniază ideea că istoria ştiinţei este povestea oamenilor şi a ideilor care încă au relevanţă.
Centrul pentru Civilizație Islamică din Tașkent urmează să fie deschis publicului în martie 2026. Investiţia de 150 de milioane de dolari, echipa internaţională de 1.500 de specialişti şi colecţia bibliotecii de peste 200.000 de volume arată că proiectul vizează atât conservarea, cât şi revitalizarea patrimoniului cultural şi ştiinţific. Integrarea realităţii virtuale şi augmentate, alături de inteligenţa artificială, indică o abordare care pune în dialog metodele moderne cu tradiţiile academice şi cu epoca de aur a secolelor IX-XII. V-ar tenta să vizitaţi un astfel de centru când va fi deschis?
Fii primul care comentează