Dumbrăvița a inaugurat primul centru voluntar de colectare a deșeurilor construit prin PNRR în România. Evenimentul a avut loc săptămâna trecută, la fața locului, și a fost marcat de prezența ministrului mediului, Diana Buzoianu. Proiectul vizează locuitorii unei comunități în creștere din apropierea Timișoarei și aduce un instrument nou pentru gestionarea corectă a resturilor menajere și a celor speciale.
Centrul a fost finanțat cu 4, 5 milioane lei din fondurile PNRR și va deservi peste 20.000 de persoane. Autoritățile estimează că va prelua în jur de 1.600 de tone de deșeuri pe an, de la resturi din grădină și materiale de construcții, până la substanțe periculoase care până acum reprezentau o problemă pentru eliminare. Practic, o parte din lucrurile pe care oamenii nu le lasă la tomberon de teamă că ar putea crea probleme sunt acum tratate separat și corect.
Ministrul Diana Buzoianu a descris inițiativa ca pe un model de dezvoltare durabilă și a subliniat că miza nu este doar curățenia, ci și protejarea sănătății comunității și a mediului. A lăudat implicarea autorităților locale în demararea proiectului, fără a transforma discursul într-un discurs festiv.
Centrul, cunoscut local drept CAV (Centru de Colectare Voluntar), are 17 containere: unul pentru uz administrativ și 16 destinate diverselor categorii de deșeuri. Printre acestea se numără textile, electrocasnice mici, substanțe periculoase, deșeuri voluminoase, cadavre de animale, plastic, lemn, mobilă, sticlă, anvelope, metale, deșeuri din grădină și resturi de construcții. Practic, a fost gândit să fie multiuso și să permită gestiunea separată a fluxurilor care până acum erau amestecate sau abandonate ilegal.
Primarul Horia Bugarin a anunțat că accesul va fi limitat strict la locuitorii din Dumbrăvița: cei care vor aduce deșeuri vor trebui să prezinte cartea de identitate. Va exista un regulament clar, iar pe termen mediu fiecare comună ar urma să-și aibă propriul CAV, idee menționată de oficiali în declarațiile citate de Agerpres. Simplu și controlabil, înălțăm pe rând bariera birocrației, cu un act de identitate la vedere.
România se află printre statele UE cu cele mai mici rate de reciclare, iar Bruxelles-ul a avertizat asupra riscului de sancțiuni dacă nu se reduc depozitele ilegale și nu crește recuperarea materialelor. Proiectul din Dumbrăvița este privit ca un exemplu care ar putea impulsiona alte administrații să folosească fonduri europene pentru investiții similare. Rămâne de văzut cât de repede se vor alinia și alte localități, dar începutul e clar: există un centru funcțional și reguli concrete.
Vă interesează să aflați care sunt regulile exacte de depunere sau ce se întâmplă cu deșeurile periculoase colectate aici?
fain, dar sper să nu devină doar altă hârtie; ms pt inițiativă