Ce impact vor avea creșterea TVA și a accizelor din 1 august asupra încrederii și consumului în România, conform BCR și Comisiei Europene

Vara aceasta a demonstrat din nou cât de fragilă este încrederea atât a cetățenilor, cât și a managerilor în fața schimbărilor fiscale și a evoluției prețurilor: analiza pune în lumină industria, consumul și modul în care majorările de taxe de la 1 august au modificat comportamentele. Din perspectivă istorică, economia și încrederea au evoluat întotdeauna împreună: crizele și perioadele de redresare au arătat că deciziile politice și șocurile de cost pot altera rapid așteptările firmelor și ale populației.
Indicatorii relevă că industria se află încă în contracție, însă ritmul acesteia se temperează ușor. BCR PMI calculat de S&P a fost în august 49, 3 puncte, sub pragul de 50 ce diferențiază expansiunea de contracție. Managerii au raportat o contracție a sectorului manufacturier mai redusă față de perioadele anterioare, dar producția rămâne în scădere. Într-un paradox, așteptările privind prețurile în industrie au atins niveluri-record de când se colectează date pentru acest sondaj, semnalând presiunea costurilor după majorarea TVA și a accizelor: companiile au transferat parțial creșterile către consumatori și și-au comprimat marjele. Singura veste ușoară e că declinul comenzilor noi s-a temperat.
Pe trimestrul al treilea, ESI este 94, 5 puncte, după 98, 7 în primul trimestru și 101 în T4 2024. Ritmul de creștere economică s-a temperat semnificativ: de la 1, 5% anual în T3 2024 la doar 0, 3% în primele două trimestre ale acestui an. Economiștii avertizează că partea a doua a anului trebuie să fie puternică pentru a evita un al treilea an consecutiv de contracție.
Creșterea TVA și a accizelor de la 1 august și cifrele din iulie (BCR PMI 49, 3; ESI 94, 4; combustibili +11, 9% anual) ilustrează cum măsurile fiscale pot genera schimbări rapide în comportamentele de cumpărare și în așteptările privind prețurile. Ce măsuri crezi că ar fi potrivite pentru a atenua impactul asupra consumului fără a submina consolidarea fiscală?
Pe scurt, indicatorii de încredere și datele din retail descriu o economie supusă presiunilor de cost și așteptărilor inflaționiste în creștere, iar recentele măsuri fiscale au amplificat temerile consumatorilor și ale managerilor. Date concrete: BCR PMI 49, 3 în august, ESI 94, 4 în august, creștere retail 0, 3% lunar și 4, 5% anual în iulie, combustibili +11, 9% anual în iulie. Ce se va întâmpla depinde de cât de solidă va fi redresarea din a doua jumătate a anului și de politicile care nu vor sufoca consumul pe termen lung.
Analiza mai notează că consumul privat este lovit de măsuri de consolidare fiscală și de o creștere mai lentă a salariilor reale. Economiile gospodăriilor ar putea atenua impactul pe termen scurt, însă un program multianual de reducere a deficitului va probabil slăbi consumul în timp. Specialiștii se așteaptă ca avansul vânzărilor din iulie să nu se reproducă în lunile următoare. BCR prognozează o creștere a vânzărilor din retail de 2, 3% pentru acest an, comparativ cu 8, 6% în 2024.
Optimismul populației este redus, alimentat direct de majorarea taxelor de la 1 august; consumatorii anticipează o deteriorare a situației economice, iar așteptările inflaționiste se apropie de maxime istorice. Comparativ cu iulie, în servicii indicele a scăzut cu 1, 5 puncte, în retail s-a îmbunătățit cu 2, 1 puncte, iar în industrie și construcții a rămas stabil. În toate sectoarele, cu excepția industriei, au crescut așteptările privind inflația.
Indicatorul mai amplu, indicele de încredere economică (Economic Sentiment Indicator) calculat de Comisia Europeană, a scăzut în august la 94, 4 puncte, în scădere cu 0, 2 puncte. Valoarea rămâne la cel mai redus nivel de după 2020. ESI agregă răspunsurile managerilor din sectoare-cheie și ale consumatorilor și are o corelație bună cu evoluția PIB, astfel încât tendința indică o stare generală relativ rezervată a economiei.
Pe partea de consum, vânzările cu amănuntul au crescut ușor în iulie, cu 0, 3% față de iunie și cu 4, 5% în termeni anuali, impulsionate în special de combustibili. Pare să fi existat un comportament preventiv al consumatorilor: mulți și-au alimentat autovehiculele înainte de majorarea TVA și a accizelor. Analistul Vlad Ioniță de la BCR afirmă că dovezile pentru cumpărări preventive sunt evidente în cazul combustibililor, dar mult mai puțin la alimente și produse nealimentare. Astfel, vânzările de alimente au crescut doar cu 0, 1% lunar și 0, 5% anual, produsele nealimentare au avansat cu 0, 6% lunar și 5, 8% anual, iar combustibilii au înregistrat +1, 4% lunar și +11, 9% anual, parțial din cauza efectului de bază.