Casa-atelier a sculptorului Ion Vlasiu din Bistra Mureșului devine accesibilă publicului: interesul se concentrează asupra vieții și operei artistului, iar imobilul se află acum în gestiunea Muzeului Județean Mureș. De la atelierele renumite ale creatorilor din secolul XX, unde creația se împletea cu viața de zi cu zi, până la spațiile muzeale contemporane axate pe pedagogie și comunitate, transformarea locuinței lui Vlasiu face parte dintr-un curent mai amplu de conservare a patrimoniului cultural românesc.
Expoziția de deschidere, programată pentru 4 septembrie, ilustrează universul artistic și personal al lui Ion Vlasiu (1908–1997), sculptor, pictor și prozator. Casa care i-a servit ca atelier și reședință de vară timp de un sfert de secol a fost recent preluată de Consiliul Județean Mureș și a trecut în administrarea muzeului; evenimentul semnalează atât rememorarea personalității artistului, cât și deschiderea locului către activități culturale și educaționale. Comunicatul muzeului subliniază potențialul casei de a funcționa nu doar ca sit memorial, ci și ca punct de plecare pentru proiecte interdisciplinare, întâlniri cu publicul și programe dedicate tinerilor, menite să dinamizeze viața culturală locală.
La inaugurare, cu intrare liberă, vor participa persoane care pot oferi perspective diverse asupra moștenirii lui Vlasiu: Tudor Vlasiu, profesor și nepotul artistului, istorici și etnografi precum Dorel Marc, sculptorul Dorel David Morar și istoricul de artă Cora Fodor. Dialogurile vor viza valorificarea resurselor culturale ale casei, potențialul de atragere a vizitatorilor, cercetătorilor și artiștilor, precum și consolidarea legăturii cu Galeria Ion Vlasiu din Palatul Culturii din Târgu Mureș. Practic, casa se conturează ca un nod între memorie, cercetare și viața culturală activă a regiunii.
Un element deosebit îl constituie donația Ioanei Vlasiu, fiica artistului: peste 500 de lucrări de sculptură, pictură și grafică, împreună cu o parte consistentă a arhivei personale, manuscrise, corespondență, fotografii, clișee pe sticlă, matrițe de presă, plus biblioteca, lucrări ale altor creatori și obiecte populare. Această colecție sporește valoarea documentară a casei, oferind materiale pentru cercetare și expoziții viitoare. În interior și în grădină se conservă peste 200 de ansambluri sculpturale, dintre care Aleea proverbelor și Spațiu de reculegere, precum și mai mult de o sută de desene, schițe și obiecte de artă populară care conturează o viziune artistică profund ancorată în natură, memorie și ethosul rural românesc.
Locuința în care Vlasiu a lucrat a fost ridicată după un proiect propriu în anii 1970 și a reprezentat scena creației sale estivale. Aici a luat naștere și capodopera Stihiile războiului (1968–1976), o lucrare monumentală expusă la Bienala de la Veneția în 1976 și care face acum parte din patrimoniul muzeului. Grădina generoasă, operele amplasate în exterior și piesele păstrate în interior oferă vizitatorilor o experiență aproape completă a universului creator al sculptorului, de la schiță până la lucrare de mari dimensiuni.
Dincolo de simpla expunere a obiectelor, deschiderea casei-atelier ridică întrebări despre modul în care valorificăm patrimoniul artistic local, despre relația dintre spațiul intim al creatorului și utilitatea publică a acelui spațiu, și despre felul în care asemenea locuri pot deveni catalizatori pentru educație și implicare comunitară. Transformarea unei reședințe private într-un loc deschis publicului arată cum patrimoniul se reinventează: nu doar prin conservare, ci și facilitând dialogul dintre trecut și prezent, între cercetare și practică artistică. Ce ați dori să aflați mai mult despre Casa-atelier a lui Ion Vlasiu?
Știți daca se poate vizita și interiorul casei-atelier în afara zilei de inaugurare, sau doar grădina și expoziția temporară?
Știți dacă vizitarea casei-atelier include tur ghidat al grădinii cu Aleea proverbelor și explicații despre procesul realizării Stihiile războiului, plus acces la arhiva donată (manuscrise, clișee pe sticlă, matrițe) pentru cercetători sau doar expoziție statică, și dacă sunt programe educaționale pentru liceeni/artiști tineri?