Istoria Hollywood-ului abundă în cazuri de proiecte blocate și conflicte financiare care ajung în instanță, iar cel mai recent episod îl are protagonist pe regizorul Carl Erik Rinsch. Rinsch, recunoscut pentru “47 Ronin”, a fost găsit vinovat de o curte federală din New York pentru fraudă electronică, spălare de bani și alte capete de acuzare, conform documentelor judiciare și declarațiilor procurorilor federali. Avocatul său, Benjamin Zeman, afirmă că decizia este eronată și că ar putea stabili un precedent periculos pentru artiști aflați în dispute contractuale cu finanțatorii, subliniind că este vorba de una dintre cele mai mari companii media la nivel mondial, potrivit CNN.
Procurorii susțin că povestea pornește de la o plată inițială de aproximativ 44 de milioane de dolari pe care Netflix i-a virat lui Rinsch pentru un serial SF neterminat intitulat “White Horse”, iar ulterior a transferat alte 11 milioane de dolari ca finanțare suplimentară, după ce regizorul a cerut resurse pentru a încheia producția. În loc să direcționeze banii către filmări și cheltuieli de producție, acuzarea afirmă că Rinsch a mutat sumele într-un cont personal și a făcut o serie de investiții nereușite, pierzând cam jumătate din cei 11 milioane în doar câteva luni. Restul banilor ar fi fost plasat pe piața criptomonedelor, unde s-au înregistrat câștiguri parțiale, după care sumele au ajuns în contul său bancar personal, potrivit procurorilor.
Ulterior au urmat cumpărături pe care ancheta le consideră neconforme cu scopul inițial al fondurilor: cinci Rolls-Royce și un Ferrari, cheltuieli de circa 652.000 de dolari pentru ceasuri și îmbrăcăminte, două saltele achiziționate pentru aproape 638.000 de dolari și alte 295.000 de dolari pentru lenjerii și articole de pat de lux. O parte din bani a fost folosită și pentru achitarea unor facturi de card de credit în valoare de aproximativ 1, 8 milioane de dolari. Conform acestor relatări, serialul nu a fost finalizat. Data pronunțării pedepsei este stabilită în aprilie.
Netflix a plătit inițial circa 44 de milioane de dolari. Cazul reaprinde dezbateri sensibile: cum se reglementează relațiile dintre creatori și finanțatori, unde se trasează limita dintre cheltuielile legitime de producție și utilizarea personală a fondurilor și până în ce măsură poate interveni statul în disputele financiare din industria culturală. Ce mecanisme de transparență și control financiar ar fi adecvate pentru a proteja atât investițiile marilor platforme, cât și autonomia creativă a regizorilor?
Fii primul care comentează