Organizațiile din domeniul medical și o firmă farmaceutică din România au lansat o campanie de informare despre migrenă, demarată cu ocazia Zilei Europene a Migrenei, menită să încurajeze identificarea simptomelor și trimiterea către neurolog. Inițiativa abordează atât date epidemiologice, cât și pași practici pe care pacienții și medicii de familie îi pot urma pentru a accelera diagnosticul și accesul la tratament.
Migrena afectează 14% din populația globală și nu reprezintă doar o durere de cap ocazională, este o tulburare neurologică complexă, principala cauză de dizabilitate în rândul femeilor tinere. Riscul este de trei ori mai mare la femei comparativ cu bărbații, iar episoadele apar cel mai frecvent între 15 și 49 de ani. Deși are un impact semnificativ asupra calității vieții și a productivității, migrena rămâne deseori nediagnosticată. Medicul de familie joacă un rol crucial: pacientul cu dureri de cap recurente ar trebui să evite automedicația și să solicite evaluare, medicul de familie poate efectua o primă evaluare și, dacă este necesar, poate direcționa pacientul către un neurolog.
Cauzele migrenei nu sunt complet lămurite, însă există mai mulți factori declanșatori recunoscuți: stresul, modificările hormonale, de exemplu cele legate de ciclul menstrual, tulburările de somn, schimbările climatice și expunerea la lumină intensă sau intermitentă. Clasificarea internațională a cefaleelor include peste 200 de tipuri, împărțite în cefalee primare, secundare și nevralgii. Migrena, ca boală primară, apare prin episoade repetate de cefalee severă, de obicei unilaterală și pulsatilă, cu durate între 4 și 72 de ore, frecvent însoțite de greață, vărsături și hipersensibilitate la lumină și zgomot. Acest tablou clinic explică de ce mulți pacienți văd viața profesională și socială afectate și de ce apar costuri semnificative legate de absenteism și scăderea productivității.
Progresele cercetării din ultimele decenii au permis apariția unor noi clase de medicamente care pot reduce frecvența și severitatea episoadelor și, astfel, pot îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu migrenă. Totuși, accesul la tratament rămâne o provocare: în România, drumul către neurolog poate dura în medie până la 1, 5 ani, prelungind suferința și amânând intervențiile eficiente. Campania Recunoaște migrena, inițiată de Organon și desfășurată în colaborare cu Societatea Națională de Medicina Familiei, Headache Society și Asociația pentru Sănătatea Creierului, urmărește informarea publicului și a profesioniștilor din sănătate pentru a scurta acest interval. Prin materiale educaționale și resurse online, campania explică semnele migrenei, importanța consultului neurologic și pașii pentru un diagnostic corect.
Societatea Națională de Medicina Familiei urmărește, prin activitățile sale, crearea unui cadru instituțional în care medicina de familie să poată susține mai bine pacienții și să colaboreze eficient cu autoritățile și alte entități medicale. Headache Society, parte a rețelei europene EMHA, își propune sporirea educației medicale în domeniul cefaleei și facilitarea accesului la tratamente moderne. Asociația pentru Sănătatea Creierului promovează prevenția, depistarea precoce și managementul adecvat al afecțiunilor neurologice prin proiecte naționale și internaționale.
Organon, susținător al campaniei, subliniază că programele de conștientizare și educație sunt vitale pentru corectarea percepțiilor eronate despre migrenă și pentru facilitarea accesului la îngrijire. Pentru informații detaliate despre campanie și materiale educaționale, organizatorii pun la dispoziție site-ul campaniei.
Inițiatorii reamintesc că diagnosticarea migrenei se bazează pe trei elemente practice: recunoașterea simptomelor (durere unilaterală, pulsatilă, greață, sensibilitate la lumină și zgomot), implicarea medicului de familie pentru triaj și trimitere, și evaluarea de specialitate a neurologului pentru stabilirea unui plan terapeutic. Acești pași sunt esențiali mai ales când episoadele sunt frecvente sau afectează viața profesională. Ce ar însemna o îmbunătățire reală aici? Un flux mai rapid către neurolog, dotarea mai bună a cabinetelor de familie cu instrumente de triaj și campanii educaționale continue care să îi determine pe pacienți să recunoască semnele din timp.
Organizațiile implicate oferă resurse concrete: denumiri instituționale precum Societatea Națională de Medicina Familiei, Headache Society și Asociația pentru Sănătatea Creierului, alături de site-ul campaniei recunoastemigrena.ro, unde se găsesc informații utile. Statistica citată, 14% din populație la nivel mondial și faptul că drumul până la neurolog poate dura până la 1, 5 ani în România, ilustrează necesitatea unor intervenții punctuale. Datele legate de vârstă și sex, cu atenție către femeile aflate în perioada fertilă (15–49 ani), identifică grupul cel mai afectat și, implicit, direcția priorităților preventive.
Coordonarea campaniei și implicarea mai multor actori din sănătate evidențiază un aspect important: migrena nu este doar o problemă individuală, ci una de sănătate publică, cu consecințe sociale și economice. Măsuri concrete care pot ajuta includ instruirea medicilor de familie în recunoașterea profilului migrenos, scurtarea timpului de triaj către neurolog și informarea publicului prin materiale accesibile. În plus, progresul terapeutic menționat arată că există soluții moderne care pot fi aduse mai aproape de pacienți dacă barierele administrative și educaționale sunt eliminate.
Organizațiile și datele citate arată că există pași concreți de făcut: recunoaștere, triaj la nivelul medicinii de familie, acces mai rapid la neurolog și informare continuă. Vă întrebați ce semne ar trebui să vă determine să solicitați evaluare la medic și cât de repede se poate ajunge la un neurolog în zona dumneavoastră?
Fii primul care comentează