Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a declarat în emisiunea Marius Tucă de pe Gandul.ro că nu exclude revenirea în viața publică, deși în acest an se retrăsese din politică pentru a se concentra pe familie și pentru a nu face parte dintr-un partid. Istoric, politica românească abundă în personaje care pleacă și revin, unii din principiu, alții pentru că s-au schimbat condițiile, iar Georgescu pare să fi optat pentru observație și calcul înainte de a hotărî următorul pas.
El afirmă clar că tăcerea temporară nu echivalează cu renunțarea. A explicat că perioada de recul îi folosește pentru a analiza situația, a vedea cum evoluează lucrurile și apoi a interveni. Acest comentariu amintește de practica unor politicieni care au acceptat pauze strategice pentru a-și reconstrui imaginea sau a-și reorganiza susținătorii, nu neapărat ca indiciu al unei retrageri definitive.
În interviu, Georgescu a povestit și despre trădări din anturajul său și despre faptul că în jurul lui au rămas doar câțiva prieteni sau „bărbați curajoși”, pe care i-a lăudat pentru loialitate. A descris într-o notă pozitivă curățenia rezultatând din aceste plecări, susținând că, în felul lor, l-au consolidat.
Paralel cu declarațiile sale, pe 16 septembrie, procurorii generali ai României i-au trimis în judecată pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alții, într-un dosar în care sunt acuzați de tentativa de lovitură de stat. În cazul lui Georgescu, capetele de acuzare vizează complicitate la săvârșirea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false. De asemenea, el a fost trimis în judecată într-un alt dosar pentru promovarea cultului unor persoane asociate cu fapte de război și pentru răspândirea unor idei cu tentă fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă. Astfel de trimitere în judecată marchează faza penală a unor cazuri cu încărcătură politică și simbolică simultan.
Pe de altă parte, autoritățile și oficialii de rang înalt au ridicat semne de întrebare privind rețelele din spatele unor actori politici. Președintele Nicușor Dan a afirmat că, la alegerile prezidențiale anulate din 2024, Georgescu nu ar fi declarat fonduri de campanie, dar ar fi beneficiat de o rețea ce include persoane din România cu resurse financiare, iar traseul acelor bani ar merge spre Moscova. Această afirmație introduce posibile legături externe cu implicații geopolitice, un subiect sensibil în contextul actual al relațiilor internaționale.
În același dosar privind tentativa de subminare a ordinii constituționale, Horațiu Potra este acuzat nu doar de aceleași fapte politice, ci și de încălcarea regimului armelor și munițiilor, de operațiuni neautorizate cu articole pirotehnice și de instigare publică. Potra a fost reținut recent în Dubai împreună cu doi apropiați, informație care adaugă un element de mobilitate internațională și complica investigarea.
Aceste evoluții, declarațiile lui Georgescu la televizune, trimiterea sa în judecată pentru fapte împotriva ordinii constituționale și acuzațiile privind legături financiare cu actori externi, ridică întrebări despre felul în care politica internă se suprapune cu influențele externe și despre modul în care se refac rețelele și imaginea publică după izbucnirea scandalurilor. Rețeaua menționată de Nicușor Dan, procesele și arestările din străinătate sugerează că disputa nu este doar juridică, ci și strategică. Ce va urma pentru Georgescu, revenirea în viața publică anunțată printr-un „nu renunț” sau o retragere definitivă, dictată de evoluția dosarelor, va depinde în mare măsură de hotărârile instanțelor și de modul în care se reorganizează sprijinul din jurul său.
Numele Călin Georgescu apare acum legat atât de declarațiile publice din interviu, cât și de date juridice precum 16 septembrie și acuzațiile de tentativă de lovitură de stat. Cum crezi că va influența asta scena politică din România pe termen scurt?
Fii primul care comentează