Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu rămâne sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru declarații prin care ar fi promovat idei și doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, anunță Judecătoria Sectorului 1. Decizia confirmă măsura dispusă de procuror pe 26 februarie, menținând controlul judiciar încă până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 60 de zile. Instanța a respins cererea de revocare a măsurii și a precizat că decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare.
Georgescu s-a prezentat luni în sala de judecată și a fost întâmpinat în fața tribunalului de câteva zeci de susținători cu steaguri tricolore. El a declarat că măsurile, controlul judiciar și convocările săptămânale la poliție, reprezintă un abuz și a susținut că se va apăra prin lege, mizând pe funcționarea corectă a Justiției.
Parchetul General l-a trimis în judecată pe 2 iulie, reproșându-i promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni grave, precum genocide, crime împotriva umanității și crime de război, dar și promovarea, în formă continuată, a ideilor și doctrinei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în total cinci acte materiale.
În cadrul controlului judiciar, Georgescu are mai multe interdicții: nu poate părăsi țara fără aprobarea autorităților judiciare și i se interzice postarea pe rețelele sociale a conținutului cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Rechizitoriul notează că, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, în mai multe rânduri (inclusiv 16 iunie 2020, septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025), Georgescu ar fi promovat public idei și concepții de natură fascistă, legionară sau xenofobă. Ancheta reține mai multe accente ideologice atribuite declarațiilor sale: apelul la mobilizarea în masă pentru o presupusă regenerare a națiunii, cu referiri la crearea omului nou sub un fundal mistic ortodox și cu acceptare implicită a unor mijloace violente; susținerea ideii unui lider carismatic, predestinat și autoritar; glorificarea trecutului istoric în contrast cu prezentul, prezentat ca o victimă a unor dușmani externi; ultranaționalismul populist bazat pe un nucleu mitic creștin; și elogierea lui Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, pe care procurorii spun că l-ar fi prezentat ca erou național și l-ar fi imitat în gesturi și tonalitate, inclusiv prin efectuarea salutului legionar la un discurs din Piața Universității din 2 octombrie 2021.
Procurorii susțin că, prin interviuri, declarații și postări online, Georgescu a urmărit o schimbare de percepție asupra Mișcării Legionare, încercând normalizarea și revigorarea ideologiei legionară și a unor figuri asociate acesteia, precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.
O parte separată a dosarului rămâne la Parchetul General. Aceasta vizează acuzațiile potrivit cărora Georgescu ar fi pus la cale, împreună cu alții, un plan de destabilizare a României cu sprijinul unor mercenari conduși de Horațiu Potra, context care ar fi intervenit după o eventuală anulare a rezultatelor primului tur al alegerilor de către Curtea Constituțională.
Ce părere ai despre felul în care instanțele gestionează cazurile care implică discursuri cu conținut extremist?
Instanțele trebuie să aplice legea clar, echilibrat și cu probe solide; controlul judiciar e justificat până la finalizarea anchetei, dar transparența procedurilor rămâne esențială.