Călin Georgescu este anchetat în legătură cu presupuse planuri de a provoca haos la proteste după întâlnirea de la ferma din Ciolpani

Pentru unii, numele Călin Georgescu evocă imaginea unui lider cu opinii puternice; pentru alții, este acum o persoană confruntată cu o anchetă serioasă. Într-un interviu acordat publicației Gândul, el a afirmat că cei mai apropiați prieteni i-au fost de mare ajutor în perioada dificilă prin care trece și că preferă să fie înconjurat de puțini oameni de încredere. A recunoscut că a simțit trădare din partea unor persoane foarte apropiate, fără a da nume. Replica sa privind tăcerea a fost fermă: a tăcea pentru o vreme nu înseamnă a se retrage. A explicat că alege să observe, să analizeze și apoi să intervină, prezentând tăcerea ca o strategie, nu ca o cedare.
Călin Georgescu discută despre prietenie, trădare și tăcere, în timp ce este cercetat pentru fapte care vizează ordinea constituțională din România. Cazul îl leagă de întâlniri organizate la o fermă din Ciolpani, de un dosar trimis în instanță de Parchetul General și de acuzații privind încercări de a provoca haos la proteste după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Reacția lui Georgescu la trimiterea în judecată a inclus o comparație neobișnuită: el susține că rechizitoriul din cazul său este o copie fidelă a celui din 2016 în care a fost implicat Donald Trump, cu aceleași tipuri de acuzații, doar că membrii sunt diferiți. A mai declarat că dosarul sau rechizitoriul reprezintă mai degrabă un discurs decât o dovadă solidă, arătând că, în opinia sa, adevărul se va dovedi în cele din urmă, așa cum s-ar fi întâmplat, în opinia lui, în cazul fostului președinte american. Georgescu a folosit și imagini biblice, evocând figura lui Iuda pentru a sublinia că vinovăția generează minciună, iar minciuna naște șantaj. Declarațiile au fost date în ziua în care s-a prezentat la sediul IPJ Ilfov pentru semnarea controlului judiciar.
Reacția lui Georgescu la semnarea controlului judiciar la IPJ Ilfov și comparația cu dosarul american arată cum invocarea unor cazuri internaționale poate servi atât ca strategie de apărare, cât și ca instrument de comunicare politică. Cum va dovedi Parchetul General legătura dintre întâlnirea de la ferma din Ciolpani, planul presupus și infiltrarea la proteste rămâne o problemă juridică concretă ce urmează a fi clarificată în instanță. Ce părere aveți despre comparația făcută de Georgescu cu dosarul din 2016 al lui Donald Trump și despre rolul întâlnirilor private în contextul politic?
Din expunerea procurorilor reiese o poveste complexă: acuzații privind coordonarea unor acțiuni menite să perturbe ordinea publică după un eveniment politic major, implicarea unor mercenari și organizarea unei întâlniri la fermă, elemente care au condus la trimiterea în judecată a mai multor persoane. Datele și numele sunt specifice: 20 de mercenari menționați, întâlnirea de la ferma din Ciolpani, acuzațiile de complicitate la tentativă și comunicare de informații false pentru două acte materiale. Paralele, declarațiile publice ale lui Georgescu schițează o strategie defensivă bazată pe tăcere, pe sprijinul unui cerc restrâns de prieteni și pe respingerea acuzațiilor ca parte dintr-un discurs politic.
Cazul ridică întrebări importante despre modul de gestionare a tensiunilor politice, despre rolul întâlnirilor private în planificarea unor acțiuni cu impact public și despre tratarea situațiilor care implică perturbarea ordinii constituționale. Dosarul lui Georgescu se intersectează și cu dezbateri privind influența unor modele juridice și politice străine, el însuși trimițând la un caz american pentru a-și contesta acuzațiile. Rămâne de urmărit evoluția procedurilor judiciare, modul în care probele vor fi prezentate și interpretate și efectul pe care acest dosar îl va avea asupra percepției publice referitoare la proteste și la securitatea publică după anularea alegerilor.
Starea juridică a lui Georgescu s-a agravat când Parchetul General l-a trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de a comite acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicare de informații false, în formă continuată, pentru două acte materiale. În același dosar apar și numele lui Horațiu Potra și ale 20 de mercenari din gruparea acestuia. Procurorii susțin că acești mercenari urmau să se infiltreze în protestele declanșate după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, având ca scop generarea haosului. Conform anchetei, planul ar fi fost discutat și pus la punct de Georgescu și de apropiații săi în cadrul unei întâlniri clandestine la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea scrutinului.