Brian Schwalb, procurorul general al Districtului Columbia, a atacat în instanță hotărârea președintelui Donald Trump de a disloca Garda Națională pentru operațiuni de menținere a ordinii în capitală, susținând că aceasta reprezintă o utilizare nelegitimă a forțelor armate pe teritoriul SUA și catalogând demersul drept o ocupație militară involuntară. Cazul amintește de precedente recente: o curte federală din California a decis că trimisul trupelor federale la Los Angeles, în contextul protestelor legate de politicile de control al migrației, a fost ilegal, consolidând ideea că folosirea forțelor militare pentru aplicarea legii civile ridică probleme constituționale.
Situația din Washington are însă particularități, deoarece președintele exercită o autoritate mai directă asupra Gărzii Naționale a Districtului Columbia decât în cazul gardelor statale. Această diferență procedurală complică disputa juridică: pe de o parte există jurisprudența care limitează implicarea trupelor în menținerea ordinii publice; pe de altă parte, structura instituțională a D.C. conferă executivului federal pârghii sporite. La începutul lunii august, Donald Trump a anunțat desfășurarea Gărzii Naționale în Washington D.C., motivând decizia prin necesitatea combaterii criminalității urbane. Criticii au răspuns că justificarea nu validă transformarea forțelor armate într-un instrument de poliție urbană.
Acțiunea judiciară inițiată de procurorul Schwalb își propune să clarifice limitele legale ale utilizării Gărzii Naționale în capitală și, posibil, să delimiteze autoritatea executivă de drepturile civile ale locuitorilor. Cadrul juridic este influențat de hotărârile recente din alte state și de modul în care instanțele tratează separația puterilor când sunt implicate forțe armate în chestiuni interne. În practică, soluția va depinde de probe, de argumentele constituționale și de interpretarea rezonabilă a noțiunii de „apărare a ordinii publice” în raport cu interdicțiile privind utilizarea armatei pe teritoriul intern.
Cazul ridică problema echilibrului între securitate și libertăți civile, precum și responsabilitățile instituționale ale administrației față de cetățeni. Exemplul deciziei federale din California și anunțul din august al lui Donald Trump constituie repere clare: instanța din Los Angeles a considerat intervenția trupelor ilegală, iar declarația publică despre trimiterea Gărzii Naționale la Washington a declanșat disputa juridică actuală. Rămâne de văzut cum vor interpreta judecătorii competența executivă în contextul D.C. și ce implicații va avea aceasta asupra utilizării forțelor armate în situații interne pe viitor.
Brian Schwalb a calificat utilizarea Gărzii drept o ocupație militară involuntară, iar instanțele vor decide dacă argumentele legale și precedentele, precum hotărârea din California, justifică restricții similare în capitală. Crezi că executivul ar trebui să poată mobiliza Garda Națională în orașe pentru probleme de ordine publică sau astfel de măsuri trebuie stricte restricționate de instanțe?
Crezi că președintele ar trebui să poată trimite Garda Națională în orașe ca pe poliție sau asta trebuie oprită de instanțe, mai ales când D.C. e sub control federal și riscă să devină o ocupație militară involuntară?