Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, prezintă la nivel național o strategie axată pe sporirea capacităților de producție și de stocare a energiei, menită să micșoreze prețurile la electricitate în România. Subiectul nu este nou: de când tranziția energetică a devenit o temă publică, s-a discutat constant despre înlocuirea centralelor vechi pe gaze și cărbune cu surse moderne și reziliente. Acum, declarațiile lui Ivan readuc în discuție o combinație între soluții tradiționale și tehnologii noi, baterii, hidro, gaz și nuclear, pentru a stabiliza oferta și a tempera costurile.
Ministrul afirmă că România suportă unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie la nivel mondial și propune ca răspuns investiții în capacități de stocare și în producție de energie „în bandă”. Prin „producție în bandă” se înțelege generarea stabilă și predictibilă, care acoperă consumul de bază, spre deosebire de sursele intermitente. Accentul pe baterii urmărește compensarea volatilității producției solare: în ultimii ani s-au instalat multe capacități fotovoltaice, dar fără sisteme de stocare care să permită utilizarea energiei și după apus. Astfel, energia produsă în timpul zilei ar putea fi păstrată pentru consumul de seară, reducând dependența de importuri.
Ivan amintește că în ultimul deceniu România a renunțat la circa 7.000 MW din capacitățile de producție pe gaze și cărbune. Această diminuare a ofertei interne explică, parțial, presiunea pe piață și majorarea prețurilor. Din perspectiva ministerului, soluția este dublă: creșterea capacităților de producție stabile, prin gaz, hidro și nuclear, și dezvoltarea infrastructurii de stocare pentru a valorifica mai bine resursele regenerabile deja instalate. În lipsa stocării, surplusurile de energie solară rămân neutilizate sau sunt exportate, iar seara, când consumul crește, se recurge la importuri mai costisitoare.
Un detaliu concret din declarațiile lui Ivan este că România se confruntă cu un deficit de aproximativ 2.000 MW zilnic. Partea din strategie vizează acoperirea acestui gol: dacă energia produsă ziua poate fi stocată, consumul de seară va fi redus din surse externe. Ministrul adaugă și o componentă legată de integritatea pieței: stocarea și majorarea producției interne ar diminua posibilitățile de speculă ale unor companii care profită de context pe seama consumatorilor români.
Pe partea de prețuri, Ivan a spus că există patru operatori care oferă energie sub 1, 30 euro, nivel folosit anterior ca plafon înainte de eliminarea schemei de plafonare-compensare. Menținerea unor prețuri mai mici rămâne un obiectiv al mandatului său, iar soluția promovată este combinarea investițiilor publice sau private în capacități de producție cu dezvoltarea infrastructurii de stocare. Practic, este vorba atât de sporirea ofertei, cât și de optimizarea momentului în care energia este pusă la dispoziția consumatorilor.
Contextul economic și tehnic al acestor propuneri merită câteva observații: construirea de centrale hidroelectrice sau nucleare implică termene lungi și costuri ridicate, în timp ce bateriile și instalațiile pe gaz pot oferi soluții mai rapide, dar cu limite specifice. Din acest motiv, mixul propus, baterii pentru solar, plus gaz, hidro și nuclear pentru producție de bază, urmărește să echilibreze necesitățile pe termen scurt cu obiectivele de securitate energetică pe termen lung. În plus, sporirea capacităților interne reduce vulnerabilitatea la fluctuațiile piețelor externe, unde prețurile pot fi influențate de factori geopolitici sau de speculă.
Reforma pieței și investițiile în stocare vin însoțite de modificări de reglementare și finanțare. Operatorii și investitorii vor urmări stabilitate legislativă, scheme de susținere și proiecte pilot care să demonstreze eficiența soluțiilor. Pentru consumatorii casnici, efectul așteptat este reducerea presiunii asupra facturilor, deși impactul real depinde de ritmul implementării proiectelor și de felul în care economiile vor fi transferate către utilizatori.
Bogdan Ivan oferă cifre clare: 7.000 MW retrase din producție în ultimii 10 ani, un deficit zilnic de circa 2.000 MW și oferte comerciale sub pragul de 1, 30 euro de la patru operatori. Aceste date ajută la înțelegerea importanței și la evaluarea pașilor propuși. Implementarea va necesita timp, finanțare și coordonare între minister, operatori și investitori. Un alt aspect este combaterea comportamentelor speculative pe piață, pe care ministerul vrea să le limiteze prin creșterea ofertei interne și prin stocare.
Ministerul pune stocarea la fel de importantă ca producția; aceasta reflectă o tendință globală: pe măsură ce ponderea regenerabilelor crește, stocarea devine vitală pentru stabilitatea rețelei. În România, unde solarul a crescut considerabil, acest element capătă și mai mult sens. Politicile viitoare vor trebui să echilibreze investițiile costisitoare în infrastructură de durată cu proiecte care pot livra rezultate rapide pentru consumatorii afectați de prețuri mari.
Bogdan Ivan reafirmă ținta de a reduce prețul energiei și propune un pachet de măsuri bazat pe sporirea capacităților interne și pe stocare inteligentă. Rămâne de urmărit cum se vor concretiza aceste declarații în proiecte, ce ritm de implementare va fi stabilit și cum vor fi susținute investițiile. Întrebarea practică este cum ar arăta integrarea unor parcuri solare extinse cu sisteme de baterii și cu surse de bază pe hidro sau gaz, aspect pe care ministerul trebuie să îl detalieze în planuri cu termene și surse de finanțare.
Ivan a reiterat cifrele: 7.000 MW scoși din producție în 10 ani, un deficit zilnic de 2.000 MW și patru operatori cu oferte sub 1, 30 euro. Implementarea soluțiilor propuse va depinde de finanțare, reglementare și de rapiditatea instalării sistemelor de stocare. Creșterea producției stabile și reducerea dependenței de importuri par cruciale pentru stabilizarea prețurilor pe termen mediu. Care ar trebui să fie prioritatea imediată, bateriile pentru solar sau construirea de capacități de producție stabile?
Fii primul care comentează